Datele au fost prezentate în baza cercetării statistice „Ancheta Forței de Muncă”, realizată după o metodologie revizuită. Începând cu anul 2026, instrumentarul anchetei a fost modificat pentru a fi armonizat cu standardele Uniunii Europene, în special cu Regulamentele UE 2019/1700 și 2019/2240. Potrivit BNS, aceste schimbări au scopul de a asigura o mai bună comparabilitate a indicatorilor pieței muncii la nivel european.

Revizuirea a vizat reproiectarea integrală a chestionarului Anchetei Forței de Muncă. Acesta a fost structurat pe capitole și subcapitole, astfel încât să includă variabilele trimestriale, anuale și bienale prevăzute de regulamentele europene. Totodată, a fost îmbunătățit fluxul întrebărilor, pentru a permite determinarea mai exactă a statutului persoanelor pe piața muncii: ocupate, șomere sau inactive.

O modificare importantă ține de definirea șomajului. Conform noii metodologii, în categoria șomerilor sunt incluse și persoanele care au găsit un loc de muncă, dar urmează să înceapă activitatea în termen de cel mult trei luni de la sfârșitul săptămânii de referință. Acest prag nu era aplicat anterior, până în anul 2025 inclusiv. În această categorie intră, de exemplu, și unii lucrători sezonieri care așteaptă să revină la locul de muncă în următoarele trei luni. Anterior, aceștia erau incluși în populația inactivă.

BNS precizează că, din acest motiv, datele din trimestrul I 2026 trebuie comparate cu prudență cu cele din anii precedenți. Creșterea numărului estimat de șomeri și reducerea populației inactive sunt influențate în principal de modificările metodologice și de alinierea definițiilor la cerințele Uniunii Europene.

În trimestrul I 2026, forța de muncă, adică populația activă cu vârsta de 15-89 de ani, a constituit 904,7 mii de persoane. Din totalul acesteia, bărbații au reprezentat 50,8%, iar femeile - 49,2%.

Pe medii de reședință, populația activă din mediul urban a avut o pondere de 52,2%, în timp ce persoanele economic active din mediul rural au reprezentat 47,8%.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15-89 de ani a fost de 47,5%. Acest indicator arată proporția persoanelor active pe piața muncii în totalul populației din aceeași grupă de vârstă. Pentru populația de 20-64 de ani, rata de participare a fost mai ridicată, ajungând la 66,2%.

Diferențe mai clare se observă însă între mediul urban și cel rural. Persoanele ocupate din mediul urban au reprezentat 53,9% din total, iar cele din mediul rural 46,1%.

Vârsta medie a populației ocupate a fost de 45 de ani.

Rata de ocupare a populației de 15-89 de ani a constituit 42,6%. La bărbați, indicatorul a fost de 46,9%, iar la femei - de 39,0%. În funcție de mediul de reședință, rata de ocupare a fost considerabil mai mare în orașe, unde a ajuns la 50,1%, comparativ cu 36,3% în sate.

Pentru populația cu vârsta între 20 și 64 de ani, rata de ocupare a fost de 59,4%. Cea mai înaltă rată de ocupare a fost înregistrată în rândul persoanelor de 45-54 de ani, unde indicatorul a ajuns la 66,2%.

În agricultură au activat 13,4% dintre persoanele ocupate, iar în industrie 13,2%. Din totalul celor ocupați în industrie, 10,6% au lucrat în industria prelucrătoare. Sectorul construcțiilor a concentrat 9,0% din populația ocupată.

După forma de proprietate, majoritatea persoanelor ocupate au lucrat în sectorul privat sau în alte forme de proprietate 67,6%. În sectorul public au activat 32,4% dintre persoanele ocupate.

Structura populației ocupate după statutul profesional arată că salariații au reprezentat 86,8% din totalul ocupării. Persoanele care desfășoară activități independente fără salariați au avut o pondere de 10,8%, iar lucrătorii familiali neremunerați 1,9%.

Marea majoritate a salariaților, respectiv 89,1%, au fost angajați pe o perioadă nedeterminată.

Numărul șomerilor de 15-74 de ani, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii, a fost de 93,6 mii de persoane. BNS menționează că majorarea acestui indicator față de anii precedenți este influențată de modificările metodologice aplicate din anul 2026.

Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații. Aceștia au reprezentat 58,2% din totalul șomerilor, în timp ce femeile au constituit 41,8%.

Pe medii de reședință, persoanele din mediul rural au fost mai afectate de șomaj. Acestea au reprezentat 61,9% din totalul șomerilor, comparativ cu 38,1% în mediul urban.

Rata șomajului la nivel național a fost de 10,4%. La bărbați, indicatorul a ajuns la 11,9%, iar la femei - la 8,8%. În mediul rural, rata șomajului a fost de 13,4%, semnificativ mai mare decât în mediul urban, unde a constituit 7,6%.

Pentru populația de 20-64 de ani, rata șomajului a fost de 10,2%.

Cele mai mari dificultăți pe piața muncii au fost înregistrate în rândul tinerilor. Pentru grupa de vârstă 15-24 de ani, rata șomajului a ajuns la 22,8%, fiind de peste două ori mai mare decât media națională.

Acest indicator arată că integrarea tinerilor pe piața muncii rămâne una dintre cele mai sensibile probleme, mai ales în contextul în care o parte importantă a acestei categorii se află încă în proces de educație sau întâmpină dificultăți la prima angajare.

În structura populației inactive, femeile au avut o pondere mai mare decât bărbații - 59,5% față de 40,5%. De asemenea, populația inactivă din mediul rural a reprezentat 59,9%, iar cea din mediul urban - 40,1%.

Rata de inactivitate a populației de 15 ani și peste a fost de 52,7%. La femei, indicatorul a fost de 57,4%, iar la bărbați - de 47,0%. În mediul rural, rata de inactivitate a ajuns la 58,3%, în timp ce în mediul urban a fost de 46,1%.

Pentru populația cu vârsta între 20 și 64 de ani, rata de inactivitate a fost de 33,8%.

În structura populației inactive, cea mai mare pondere a revenit pensionarilor, care au reprezentat 48,1% din total. Aceștia au fost urmați de elevi și studenți, cu o pondere de 18,4%, și de persoanele care îngrijesc de familie, numite și persoane casnice, cu 11,5%.

Cele mai ridicate rate de inactivitate au fost înregistrate în rândul persoanelor de 65 de ani și peste 93,6%, fapt explicat în mare parte prin atingerea vârstei de pensionare. O rată ridicată a inactivității a fost consemnată și în rândul tinerilor de 15-24 de ani - 76,0%, categorie aflată preponderent în proces de educație.

BNS mai arată că discrepanțe importante în funcție de sexe și medii se observă la grupa de vârstă 25-34 de ani. În această categorie, rata de inactivitate a fost cu 25,4 puncte procentuale mai mare la femei decât la bărbați și cu 20,9 puncte procentuale mai mare în mediul rural decât în mediul urban.