La şedinţa consiliului orăşenesc din 8 decembrie, problemele funciare, care se referă la darea în arendă sau vânzarea-cumpărarea terenurilor sau la formarea bunurilor imobile în primăria Criuleni, au fost examinate, în premieră, cu proiectare pe un ecran a hărţii cadastrale a oraşului. În aşa fel, consilierii, inclusiv cei care nu fac parte din comisia de specialitate ce examinează problemele funciare, au putut vedea pe ecran care este lotul solicitat, de către cine şi cu ce scop. La compiuter a stat Iurie Procofiev, vice-primar şi, anterior – inginer cadastral, care a răspuns la toate întrebările şi reproşurile, în virtutea faptului că funcţia de specialist în reglementarea regimului funciar este vacantă.
Discuţii aprinse s-au iscat pe marginea deciziei 6/23 cu privire la efecuarea lucrărilor cadastrale a unor loturi de teren public. Un cetăţean a solicitat formarea unui bun imobil cu suprafaţa de 80 ari în apropierea râpei de deasupra izvoarelor, pe care să-l poată lua în arendă. Vice-primarul a informat, că în acea râpă, cândva, au fost înhumate cadavre de animale pierite din cauza antraxului, şi a presupus că vreo 70 de ani terenul nu poate fi prelucrat. Comisia de specialitate a dat aviz negativ. Nicolae Grati, consilier şi medic-veterinat de specialitate, a informat consiliul că respectivele cazuri de antrax au fost înregistrate cca 20 de ani în urmă, de aceea în acest caz este nevoie de avizul unor servicii spcializate. Solicitantul de teren a propus să se examineze la faţa locului terenul râpei, or, instalarea unor ştiubee nu ar fi un pericol mai mare pentru orăşeni acolo unde sunt izvoarele şi unde a fost permisă înhumarea acestor cadavre, iar cetăţenii mai toarnă în prezent gunoaie. În plus, zona este supusă alunecărilor, anunţa solicitantul, şi el ar vrea să planteze salcâmi, care să stopeze procesul ce afectează direct gospodăria sa. Alexandru Şapovalov, consiler, a menţionat că acelaşi proprietar ţine în zona respectivă o fermă de animale, deci, şi aceasta ar putea fi poluantă pentru izvoare, de aceea comisia a dat avizul negativ, pentru a fi documentat mai bine, invocând şi argumente legale. Consilierii au decis să nu respingă cererea cetăţeanului, dar să amâne emiterea unei decizii, iar între timp să mai formeze o comisie cu includerea specialiştilor de la serviciile raionale responsabile de sănătate, serviciul raional funciar, ca să se obţină un aviz informat din toate aspectele.
Un alt subiect discutat aprins a fost formarea bunului imobil pentru sectorul de pe str. Nistrului, aflat în spatele monumentului de peste drum de Inspectoratul de Poliţie. O locuitoare solicită 12 ari de teren, din spaţiile verzi ale oraşului, iar formularea folosită de cel care prezenta proiectul decizie a fost „să aibă grijă de dânsul, pentru că acolo au început a creşte buruienile”. Comisia funciară a dat aviz pozitiv în această decizie, iar preşedintele acesteia a explicat că solicitantul are intenţia să construiască pe acel teren o casă, dacă va câştiga licitaţia, iar ca monumentul să arate bine, se angajează să-l delimiteze de posibila proprietate cu un gard, coordonând modelul cu serviciul de arhitectură, or, acolo deja există un fundament construit în acest sens. Un alt argument, de ce a decis comisia să formeze bunul şi ulterior să-l expună la licitaţie, a fost că de jur împrejur terenurile sunt deja private, iar acesta stă în paragină. A votat împotrivă consilierul Alexandru Casap, care îşi exprima indignarea, de ce nimeni nu are grijă de acest teren, în special gospodăria comunală, şi de ce consilierii decid cu atâta uşurinţă să priveze oraşul de spaţiile verzi, în loc să se pună această activitate în seama „Comunservice”. În acest context consilierii şi-au mai amintit şi despre alte cedări de terenuri din parcuri, dar s-au consolat cu faptul că parcurile rămase oricum nu sunt îngrijite de orăşeni, ci mai degrabă, abuzate. Nici experienţa consiliilor anterioare, evocată de Tudor Bobeico, specialist în consiliul raional, prezent la şedinţă, nu i-a determinat pe consilieri să renunţe la idee. Bobeico spunea, că nu întotdeauna banii adunaţi la buget din asemenea privatizări înseamnă şi rezolvarea problemelor, dar şi că ar fi nevoie de consultarea permanentă a planului urbanistic general în vederea respectării zonelor verzi. A. Şapovalov a replicat lui Bobeico, că precedentul consiliu ar fi trebuit să lupte pentru a nu diviza acel teren, dacă s-a dorit să fie parc. Întrucât jumătate din el s-a privatizat deja, nu mai are rost să nu se permită şi privatizarea celeilalte jumătăţi, iar din banii câştigaţi consiliul s-ar putea obliga să amenajeze parcul de pe malul Nistrului. După lungi discuţii, nouă consilieri din 12 au votat pentru formarea bunului imobil, doi s-au abţinut şi unul a fost împotrivă.
Apropo, cel puțin șase consilieri din actualul consiliu au fost parte și din consiliul precedent.
Consilierii au decis să mai tolereze chioşcul de culoare verde de la intersecţia străzilor Strefan-cel-Mare şi bd. Biruinţa, folosit preponderent în calitate de spaţiu pentru amplasarea publcităţii şi avizelor cetăţenilor. Decizia luată permite prelungirea contractului nu cu cinci ani, cât a fost în cerere, dar cu unul, pentru că solicitantul nu desfăşoară nici o activitate în acel chioşc. Bugetul va câştiga din asta 2400 de lei.
S. Cernov
