Cultura după amalgamare - unul din subiectele dezbătute la Criuleni, cu participarea ministrului Culturii

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a fost astăzi la Criuleni.

Interesul ministrului, așa cum a anunțat chiar dumnealui, a fost să le vorbească oamenilor din domeniul culturii și celor din administrația locală despre prioritățile ministerului pe care-l conduce, dar și să aibă un dialog cu cei din teritoriu, ca să înțeleagă mai bine procesele locale și ce poate fi îmbunătățit.

La capitolul priorități, ministrul Jardan a spus că se lucrează asupra noii legi a salarizări, care ar putea fi aplicată din 1 septembrie, ceea ce ar putea însemna o majorare a salariilor, deși a recunoscut că Republica Moldova, ca stat, nu a finanțat niciodată suficient domeniul culturii, pe care-l consideră „element al securității naționale”. Chiar și ultima majorare a valorii de referință cu 10% puțin probabil corespunde așteptărilor angajaților din cultură, a remarcat ministrul.

Cristian Jardan a mai anunțat că în curând va fi lansată ediția 2026 a Programului „Acces la cultură”, și cu siguranță va beneficia de pe urma acestuia și r. Criuleni.

La începutul ședinței, o incursiune în structura domeniului cultural al raionului a întreprins președintele raionului, Alexandru Carțîn, care s-a declarat mândru de reușitele celor 33 de colective artistice cu titlul model, care, citat, „promovează imaginea raionului și a țării” cu multă demnitate.

Când s-a dat start discuțiilor cu cei prezenți în sală, a fost abordată și soarta acestor colective model, despre care șefa secției Cultură și turism, Elena Frumosu, spunea că au nevoie de susținere de la minister, de la centru, nu să fie lăsate la cheremul și discreția primăriilor și consiliilor locale, care mereu găsesc alte priorități mai stringente, decât cultura, și recurg la tăieri salariale pentru conducători, acompaniatori, coregrafi, etc. „Acești oameni sunt profesioniști, sunt cei care păstrează, până la urmă, patrimoniul nostru cultural imaterial și ei au nevoie de o atenție deosebită!”, argumenta E. Frumosu.

Cele mai discutat subiect, însă, a fost modul în care domeniul culturii va fi afectat de amalgamare. Temerea celor care și-au spus păsul este că va urma și o reorganizare a caselor de cultură, în urma căreia s-ar putea ca mai mulți profesioniști să rămână fără locurile lor de muncă.

„În domeniul culturii salariile sunt mici, noi am început cu salariul de 200 de lei. Mulți dintre noi cumulează, mai lucrează în satul vecin, în raionul vecin. După amalgamare, automat, nu va mai putea cumula, va rămâne fără salariu. Lucrează în altă primărie pentru că nu sunt specialiști în domeniu. În afară de asta, un rezervor plin ceva timp în urmă era 1200 de lei, acum e 2 mii de lei, ca să te poți deplasa la muncă. Un risc este că și alți oameni, nu doar din cultură, vor rămâne fără lucru. Nu dă nimeni garanții, că după amalgamare casele de cultură vor fi păstrate”, argumenta coregraful Ruslan Sitișco necesitatea păstrării actualei sisteme de organizare administrativă.

„Amalgamarea n-a venit dint-un moft sau altceva. Înțeleg reproșul dvs cu privire la modul de recenzare (n.r. - cu referire la colectarea datelor la recensământul din 2024), dar cu ochiul liber se vede că există fenomenul îmbătrânirii populației și depopulării. Ceea ce se dorește, este să se îmbunătățească situația, nu să se dea oamenii afară. După amalgamare, oricine vine primar, va fi obligat să mențină casele de cultură, că și acum nu le este ușor”, a dat replică ministrul.

Aceeași amalgamare și efectele hotărârii guvernului nr. 83 cu privire la reorganizarea caselor de cultură, aplicat de la 1 ianuarie 2026, a fost abordat de Elena Frumosu, care a cerut ministrului să se facă claritate privind aplicarea acesteia, ca să fie scutite autoritățile locale de cheltuieli inutile pentru disponibilizarea personalului, cum prevede legea, angajarea ulterioară prin concurs, în contextul în care după amalgamare nu se știe care dintre palatele de cultură restructurate va avea statut de regional sau raional, câte din ele vor căpăta acest statut, dacă dispar raioanele...

Primarul s. Onițcani, Igor Dodon, a abordat tema permisiunilor și proiectărilor legate de restaurarea/repararea obiectelor cu statut de monument al naturii sau monument istoric, cum sunt izvoarele minerale și biserica, spunând că sunt puțini specialiști, proiectanți, care pot contribui cu expertiza lor ca eventuale lucrări de restaurare a acestora. Ministrul a promis că va oferi câteva repere și contacte și a recunoscut că restaurarea monumentelor este un subiect sensibil.

Discuțiile au atins programele școlilor de arte la obiectul meșteșug popular, soarta colecțiilor și muzeelor private, etc. La finalul discuției de o oră, ministrul Culturii a înmânat diplomede merit din partea Ministerului Culturii, cu prilejul Zilei lucrătorului din domeniul culturii, bibliotecarilor Cornelia Catărău de la Hîrtopul Mare și Alexandru Rusu de la Izbiște.

La final, gazdele întrunirii au venit și cu un cadou pentru ministru, care, în ajun, și-a serbat ziua de naștere.

Ministrul Culturii a vizitat, de asemenea, Centrul de cultură și tineret Criuleni și Muzeul de Istorie și Etnografie Criuleni, după care urma să ajungă la Dubăsarii Vechi, la conacul Donici.