După 20 de luni de muncă și emoții, domnul Ion Ștefănița, director general al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM), și-a văzut visul împlinit.
Pentru aceasta a muncit cot la cot cu locuitorii satului Molovata Nouă, r. Dubăsari, ca locuința în care și-au dus veacul moș Pintilie și matușa Docheana pâna în anul 1998, să se transforme într-o bijuterie muzeistică cu numele simbolic de Casa Țăranului. Aceasta este alcătuită din tindă,cămară, casa mare, bordei, o bucătărie de vară și o anexă (fostul grajd, transformat într-o biblioteca tematică). Muzeul Țăranului inaugurat oficial la Molovata Nouă la 28 august 2021 este unul creativ, dar și interactiv. Doritorii pot rămâne peste noapte, trăind ca în timpurile vechi, dar pot să meargă, asemeni unui țăran simplu de prin anii ’50, la prășit, la curățitul viilor la culesul strugurilor, la lucrarea pământului.
L-am rugat pe dl Ion Ștefăniță să le destăinuie și cititorilor „Est-Curier” istoria și rostul acestui proiect.
– Cum a apărut conceptul de ”Muzeu al Țăranului”?
– Efectuând inventarierea partrimoniului cultual istoric din Republica Moldova, reprezentând Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, am identificat peste 1200 de localități din țară, unde avem câte un monument istoric protejat la nivel național sau local. Pe lângă activitatea profesională, am atras atenția la spiritul și sufletul satului.Comparând cu acele sate din anii ’80 – începutul anilor‘90, când țăranii mișunau prin sat ca furnicile, tabloul de azi este net diferit față de amintirile mele. Erau cazuri când nu aveai cui să-I zici ”Bună ziua”! De aceea, hemoragia socială, exodul masiv al moldovenilor peste hotare m-au pus pe ganduri.Satele le-am văzut cu adevărat pustii, cu multe case abandonate. Și atunci, pe parcursul anilor 2014-2015, eram deja motivat de a iniția un proiect rural, pornind din sufletul satului.Acest lucru s-a întâmplat în 2019, când am primit în Republica Moldova un grup de francezi, care și-au petrecut vacanța aici. Pe langa activitatea profesională și colaborarea oficială pe care le-am avut cu francezii, între 10-17 iunie 2019 le-am arătat tot ce e mai frumos în aceasta țara. Ultima zi am petrecut-o la Molovata Nouă, la mama soacră, așa cum moldovenii întâmpină oaspeții foarte modest, fără pregatiri pompoase. Ei au apreciat anume spiritul locului.
– De ce ați ales anume satul Molovata Nouă?
– În primul rand, pentru cadrul natural excepțional de aici. Nistrul de mijloc, cu natura sa,solul de aici. Numeroasele case, bijuterii arhitecturale, pe care le avem aici, în Molovata Nouă, Molovata Veche, Cocieri (satele de pe Nistrul de mijloc) cu arhitectura tradițională, casele moldovenesti, care, de asemenea, reprezintă un patrimoniu.
Pe 4 ianuarie 2020 a fost prima zi de lucru aici, la Molovata Nouă. Aici timpul s-a oprit în 1995-1998, când au plecat la cele veșnice cei care au gospodărit aici o viata, din 1957 până în anii ’90, mos Pintilie și mătușa Docheana. Prima dată am văzut casa pe 27 octombrie 2019, apoi am discutat cu moștenitorii acestei case care au decis să o vândă. Am achizitionat-o cu scopul să o muzeificăm în aer liber.
– Care au fost persoanele care v-au ajutat și v-au susținut în această perioadă?
– Familia. Mama-soacră mi-a fost muzeograful nr.1 în amenajarea spațiului expozițional interior, respectiv în cămară, tindă și casa mare. Localnicii din Molovata Nouă au contribuit cu foarte multe exponate, care au fost donate acestui muzeu. Am mers spre sufletul satului cu îndemnul ”Intra în istorie, dăruind muzeului un obiect”. Multe obiecte au fost donate nu numai de localnicii din Molovata Nouă, dar și din toată țara. Printre cele mai vechi exponate se numără lada cu zestre (sunducul), dar și prosoapele, care au o mare încărcătură istorică.
– Spuneați că elaborați un traseu turistic al Muzeului Țăranului din Molovata Nouă.
– Eu dezvolt un traseu turistic în raionul Dubăsari, căci vreau să valorific acest cadru natural în anumite drumeții, care pot fi organizate spre pădurea de pini, unde vom face o pinoterapie. Apoi, ruta turistică va continua ca în opera lui Jules Verne ”O călătorie-spre-centrul-pamantului”. Vom vizita spațiile subterane din traseul Cocieri – Molovata Nouă, din fostele cariere de călcar, pe care le avem în albia Nistrului. După aceea, ruta turistică continuă la Muzeul Țăranului, care este un muzeu creativ, interactiv.
În grădina țăranului se găsesc ”exponatele cu gust”: căpșună, mure, coacăză, cireșe, vișine, mere, pere.
– Casa Țăranului a prins viață. La ce etapă e valorificarea traseelor subterane?
– Aceasta reprezintă etapa a III-a a proiectului. Prima etapă a avut scopul de a valorifica această gospodarie în aer liber (Muzeul Țăranului). Etapa a doua prevede restaurarea altor cinci case, care vor fi incluse în Complexul Muzeal ,,Muzeul Țăranului” (case de lânga centrul de sanitate, lânga cimitirul vechi). Etapa a treia prevede crearea vinotecii nationale, teatrului de lumini, și presupune valorificarea acestei mine, pe o suprafata de 1500-2000 metri pătrați, cu tehnologie specială de lumină și sunet, unde vor fi proiectate picturi sau exerciții de video mapping. Această idee mi-a fost inspirată de ”Le Théâtre de Lumière”, din sudul Franței.
Vinoteca naționaă este o dorință a mea: să unesc tot ceea ce înseamnă patrimoniu vinicol din Republica Moldova. Aici se vor regăsi producătorii mari și mici, autohtoni de vinuri. O vinotecă națională ar fi un zid chinezesc și-ar fi o destinatie perfecta, cu gust autentic.
– Sunt multi turiști, la momentul actual, care doresc să viziteze muzeul?
Fluxul turistic în anul pandemic a fost destul de ridicat la ”Muzeul Țăranului”, peste 300 de vizitatori, care au vizitat șantierul de amenajare, reabilitare și restaurare, deși muzeul nu era încă deschis.Acest lucru m-a bucurat, căci misiunea acestui proiect este sa transmita experiența, practica restaurării a tot ce e vechi: uși vechi, ferestre vechi, pereți.
– Comuna Molovata Nouă este amplasată în stânga Nistrului, considerată ”zona de securitate”, în trecut – de conflict. Ar putea acest fapt crea obstacole în calea vizitatorilor dornici sa viziteze ”Muzeul Taranului”?
– Francezii, care au venit în Republica Moldova, erau interesați să vină anume în zona de conflict, pentru a descoperi această regiune mai bine. As vrea să scoatem aceste temeri și as invita agenții economici să facă investiții în zona dată, să nu avem frică. Este Republica Moldova și aici, pe malul stâng, și pe malul drept. Trebuie sa fim uniți. Este timpul potrivit pentru a ne uni într-o clacă națională pentru edificarea Moldovei.
– La Molovata Nouă mai este și un muzeu, în care pe parcursul a 18 ani au fost adunate peste 4500 de exponate îl vedeți parte a circuitului turistic?
– Eu sunt interesat să avem această colaborare, ca fluxul turistic să intersecteze și spațiul Muzeului de Istorie și Etnografie al satului Molovata Nouă.
– Cum credeți că va influența deschiderea unui traseu turistic viața locuitorilor din Molovata Noua?
– Orice brand turistic duce la dezvoltarea durabilă a localitatii rurale. De aici au de castigat toți. Pe această destinație turistică vizitatorii vor veni pe o zi – două; se vor putea caza, spre exemplu, la ”Vila dorului”, un alt agent economic, care își desfășoară activitatea aici; vor cumpăra produse de la magazinele de prin zonă; localnicii își pot realiza bunurile în aceste servicii hoteliere care se dezvoltă în zonă, căci agentul economic va procura produsele necesare din sat. Din acest circuit economic are de câștigat, practic, fiecare locuitor al satului, inclusiv agenții economici. Dezvoltarea Turismului în zonă este, automat, o dezvoltare economică a localității. Daca se vor valorifica toate punctele de cazare de pe albia Nistrului – ”Struguraș”, ”La popas”, ”Casa pescarului”, se va dezvolta un traseu turistic durabil în raionul Dubăsari.
– Cum se pot încadra locuitorii comunei în aceasta clacă?
– Fiecare localnic poate să gospodărească, să facă ordine în fața curții, în ogradă, să aibă grijă de gospodarie. Satele noastre sunt ca un muzeu în aer liber! Sunt motivat să pornesc un concurs al celor mai amenajate gospodării, iar la Hramul Satului – 2022 vom oferi premii. Împreună cu domnul primar, Gazea Oleg, vrem să pornim acest concurs – ”Cea Mai Amenajată Gospodărie din Molovata Nouă”.
– Muzeul Țăranului a fost și platou de filmare pentru serialului autohton ”Inelul de foc”…
– La sfârșitul lunii iulie,începutul lunii august, spațiul muzeului s-a transformat în platou de filmare. De asemenea, aici a fost filmat și videoclipul pentru piesa ”Am cântat și cânt cu dor” semnată de Nicolae Paliț și Nicolae Paliț Junior. Permanent suntem deschisi spre comunicare, colaborare, mai ales tot ceea ce înseamnă produs autohton.
– Sloganul proiectului este ”Renaștem satele Moldovei”. În ce alte localități planificați, dacă planificați, lucrări de renovare a caselor vechi sau altor edificii culturale?
– Personal nu am puterea aceasta, să implementez acest proiect în toate satele Moldovei. Dar am spus că pornesc acest proiect aici, la Molovata Nouă, ca, respectiv, fiecare primar, consiliu local, să preia idea și să o implementeze în localitatea lor. În ultima perioadă, mă bucur că ramura turismului a devenit o prioritate pentru politică statului. Cred că se va face mult mai mult decât până acum. Noi trebuie să intelegem valoarea economică a patrimoniului. Am speranța că agențiile de investiții vor face tot posibilul ca să valorificăm la maxim tot potențialul turistic pe care-l avem, atât în mediul urban, cât în cel rural. Vreau ca toți să conștientizeze că Dumnezeu ne-a dat o țară deosebită, cu cca 745 tipuri de sol, climă favorabilă pentru a dezvolta agricultura. Muzeul Țăranului este un proiect – prelegere, un proiect-mesaj ca în Republica Moldova se poate face ceva frumos, rămânând acasă. Vizitând peste 30 de țări ale lumii, de pe patru continente, am ajuns la concluzia ca cel mai bine este la noi acasă. De aceea am demarat acest proiect rural la Molovata Noua.
Text și imagini Otilia Vîrlan,
editare video – Alin Motricală
Articolul este elaborat în cadrul proiectului Consolidarea Presei Independente şi a Educaţiei Mediatice în Moldova derulat de ERIM, cu suportul financiar al Biroului pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american. Opiniile exprimate în această publicaţie nu reflectă neapărat poziţia ERIM.
