Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a anunțat inițierea unor modificări la Codul Educației, care, potrivit ministrului Dan Perciun, sunt condiționate de analize demografice, date statistice recente și evaluări ale eficienței politicilor educaționale.
Printre modificările propuse, potrivit comunicatului Ministerului Educației și Cercetării, se numără, punctual:
1) Programe de integrare lingvistică pentru copiii reveniți din diaspora. Acestea ar fi necesare pentru că numărul copiilor care revin de peste hotare împreună cu părinții este în creștere. În lipsa unei baze legale clare, școlile nu pot implementa programe de integrare lingvistică, iar finanțarea acestora rămâne dificilă. Este o prevedere absolut nouă pentru Codul Educației.
2) Organizarea grupelor de suport în instituțiile de învățământ general pentru copiii cu dizabilități
Potrivit datelor Companiei Naționale pentru Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2024 în Republica Moldova erau înregistrați 11,4 mii de copii cu dizabilități. Grupele de suport vor fi organizate în regim pilot, începând cu luna februarie 2026. Acestea vor fi constituite pentru un număr de cel mult 6 copii cu dizabilități intelectuale severe care vor beneficia de sprijinul a două cadre didactice. Organizarea acestui serviciu va permite includerea plenară a acestor copii într-un proces educațional aliniat competențelor lor. Aceștia vor continua să facă parte din clasele în care sunt înscriși, participând alături de întreaga comunitate școlară la unele lecții și activități extracurriculare. Eligibilitatea pentru includerea în grupele de suport va fi strict monitorizată inclusiv cu participarea reprezentanților MEC.
3) Clase de suport în școlile auxiliare
O altă modificare la Cod prevede crearea unor clase de suport pentru copiii din școlile auxiliare. Prevederea asigură că elevii își vor putea continua studiile încă trei ani după absolvirea clasei a IX-a, în învățământul special. În regim pilot, MEC a oferit deja această posibilitate în 2025 absolvenților școlilor speciale din Chișinău, aceasta urmând să fie consemnată și în Cod.
4) Revenirea la note în clasa a IV-a
Modificările propuse de MEC crează posibilitatea pentru reintroducerea, începând cu 1 septembrie 2026, a notelor în clasa a IV-a la disciplinele de examen – limba română și matematică. Pe parcursul ultimilor zece ani, în clasele primare învățătorii au utilizat un sistem de descriptori („excelent”, „foarte bine” etc.). Anul acesta MEC deja pilotează revenirea la notare în clasa a IV- a în mai multe școli, care s-au înscris voluntar pentru a participa la acest proces. Un studiu realizat anul trecut în 268 de școli arată că trecerea bruscă către sistemul de notare din gimnaziu creează stres și dificultăți de adaptare pentru elevi. Introducerea treptată a notelor are rolul de a pregăti copiii pentru această tranziție. Odată operate modificările la Cod și pornind de la rezultatele pilotării, MEC urmează să decidă asupra revenirii la note pentru toate școlile din țară, începând cu septembrie 2026.
5) Reglementarea profesiei de antrenor principal și antrenor superior, în cadrul Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale. Prin noua ediție a legii, funcțiile de „antrenor principal” și „antrenor superior” vor fi recunoscute oficial, eliminând incoerențele administrative existente.
6) Compensația de 4.000 de lei pentru materiale didactice va fi acordată și profesorilor din învățământului profesional tehnic
7) Indemnizația de încadrare pentru tinerii specialiști va fi extinsă și la nivelul învățământului universitar și celui profesional tehnic.
Proiectul propus de MEC prevede acordarea indemnizației de 200.000 de lei la încadrarea în câmpul muncii și pentru profesorii și cercetătorii tineri care merg să activeze în învățământul profesional tehnic, cel universitar și în cercetare. Până acum de această facilitate beneficiau doar cei care se angajau în învățămîntul general. În anul de studii 2025-2026, în învățământul superior au fost încadrate 100 de cadre debutante, iar în învățământul profesional tehnic – 20.
8) Autonomie financiară pentru școlile cu peste 400 de elevi
Modificările propuse la Cod prevăd ca, începând cu 1 ianuarie 2027, școlile cu peste 400 de elevi să își gestioneze singure bugetul. În prezent, 939 de școli deja își planifică și cheltuiesc resursele financiare. Alte 172 de școli sunt gestionate financiar de contabilitatea organelor locale.
Dintre aceste 172 de școli, 47 au peste 400 de elevi — 35 în Chișinău și 12 în Bălți.
Trecerea de la un model în care bugetele sunt gestionate centralizat către unul în care școlile își administrează direct fondurile aduce o serie de avantaje esențiale.
Autonomia financiară permite instituțiilor să intervină imediat acolo unde este nevoie: reparații urgente, dotări minime, angajări necesare. Directorii nu mai depind de proceduri birocratice îndelungate, iar elevii beneficiază mai repede de condiții mai bune.
Totodată, gestionarea directă a bugetului încurajează o planificare riguroasă, prioritizarea cheltuielilor și transparență față de comunitate. Resursele publice sunt folosite cu mai multă eficiență, iar echipele manageriale devin mai autonome și mai responsabile.
„Școlile autonome pot iniția programe educaționale noi, pot stabili parteneriate și pot gestiona venituri proprii. Acest model oferă instituțiilor libertatea de a dezvolta proiecte moderne – de la clase STEM la activități artistice și sportive – fără constrângerile unui buget rigid administrat de la nivel central”, a subliniat ministrul.
9) Încetarea de drept a contractelor pe perioadă nedeterminată a directorilor adjuncți în învățământul general
Proiectul de modificare a Codului Educației introduce criterii clare pentru încetarea contractelor pe perioadă nedeterminată ale directorilor adjuncți și obligativitatea desfășurării concursurilor publice pentru aceste funcții. În prezent, aproape 39% dintre adjuncți ocupă funcția pe termen nelimitat, iar alți 27% se află în interimat. În același timp, sunt înregistrate cazuri în care interimatul depășește 10–15 ani. Obligativitatea ocupării funcției de director adjunct prin concurs există din anul 2014 de la adoptarea Codului Educației. În realitate această prevedere a fost aplicată selectiv în acești ani, o parte semnificativă a directorilor adjuncți continuându-și activitatea în baza contractelor pe perioadă nedeterminată semnate anterior intrării în vigoare a Codului.
10) Implicarea MEC în Consiliile de Dezvoltare Strategică ale universităților
11) Asigurarea accesului la educație de calitate, consolidarea rețelei școlare și măsuri de sprijin pentru elevi și cadrele didactice
Una dintre reformele propuse se referă la consolidarea rețelei școlare. Obiectivul principal al acesteia este creșterea calității studiilor și valorificarea potențialului uman al Republicii Moldova. În prezent, 91 de școli — adică aproape una din zece — au sub 50 de elevi, iar 247 de școli — una din cinci — au mai puțin de 90 de elevi. Profesorii din aceste școli sunt nevoiți adesea să predea mai multe discipline, inclusiv în domenii în afara specializării, iar infrastructura este modestă, lipsind laboratoare moderne și activitățile extracurriculare. Aceste provocări se văd clar în rezultatele elevilor. În 2025, nota medie la examene pentru școlile cu mai puțin de 30 de elevi în gimnaziu a fost de 5,77, în timp ce în școlile mari, cu peste 600 de elevi, media a depășit 7,1. Diferența se menține la toate disciplinele de examen: matematica, istoria, limba și literatura română. PISA (Programul de Evaluare Internațională a Elevilor) evidențiază un decalaj similar: un elev dintr-o școală mare din Republica Moldova (peste 400 de elevi) are șanse de 3,4 ori mai mari să beneficieze de un proces educațional de calitate comparativ cu un elev dintr-o școală mică (sub 200 de elevi). Conform metodologiei OECD, diferența de punctaj corespunde aproximativ cu trei ani de școlarizare. Practic, la 15 ani, un elev dintr-o școală mică are nivelul de cunoștințe al unui elev de clasa a VI-a sau a VII-a dintr-o școală performantă.
Reforma propusă de MEC se bazează pe următoarele principii:
- Accent pe calitate, nu pe economii
- Resursele eliberate sunt reinvestite în educație
- Menținerea școlilor primare în toate localitățile – în limita raționalului
- Transport școlar și sprijin financiar
- Suport pentru cadrele didactice
- Respectarea drepturilor minorităților
Astfel, se propune reorganizarea instituțiilor cu sub 35 de elevi în clasele gimnaziale – în școli primare, reorganizarea celor cu sub 30 de elevi în școli primare–grădinițe, transformarea școlilor primare-grădinițe, cu mai puțin de 10 elevi, în grădinițe.
Potrivit ministrului, reforma ar putea viza în total aproximativ 1328 de elevi – adică mai puțin de 0,5 % din cei peste 330.000 de elevi din țară. În baza criteriile propuse, ar urma să fie reorganizate 73 de școli, dintre care 10 ar urma să fie transformate în grădinițe, 43 în școli primare și 17 în școli primare grădinițe. Numărul total de școli vizate reprezintă aproximativ 6% din numărul total de instituții publice școlare din țară. În majoritatea cazurilor, reforma vizează 1-2 instituții din fiecare raion, excepție fiind câteva raioane din nordul țării. 76% dintre elevi din școlile care ar urma să fie reorganizate se vor deplasa pe distanțe mai mici de 10 km până la noua școală și doar 7%, adică 87 de elevi, vor avea de parcurs mai mult de 15 km.
Transportul școlar va fi gratuit, iar părinții elevilor care vor fi transferați în alte instituții vor primi o alocație lunară de 1.000 lei pe parcursul a doi ani de studii. Cadrele didactice vizate de reorganizare vor beneficia de sprijin prin reconversie profesională, relocare și acoperirea cheltuielilor de transport. Profesorii care nu se vor putea angaja în raion vor putea să beneficieze de o indemnizație de relocare spre un loc de muncă în alt raion de până la 300.000 lei. Criteriile de eligibilitate și procedura de acordare a acestei indemnizații va fi ulterior reglementată de Guvern.
Pe parcursul următoarelor două luni propunerile la Codul Educației vor fi supuse consultărilor publice, urmând a fi aprobat cel devreme în februarie 2026.
