Doar 7 din 612 secții de votare evaluate sunt accesibile persoanelor cu probleme locomotorii. Este concluzia unui studiu realizat anul trecut de Alianța INFONET și partenerii săi, la comanda PNUD Moldova. Legislația națională obligă autoritățile locale să asigure accesibilitatea în instituțiile publice, însă aleșii locali motivează că nu au suficiente resurse pentru a adapta clădirile. În timp ce autoritățile se plâng că nu au bani, Republica Moldova rămâne restanțieră la capitolul respectării drepturilor persoanelor cu nevoi speciale.
Înaintea alegerilor locale de anul trecut, 612 secții de votare din municipiile Chișinău și Bălți, raioanele Căușeni, Edineț, Hâncești și UTA Găgăuzia (ceea ce reprezintă peste 30 la sută din totalul secțiilor electorale din țară) au fost evaluate prin prisma accesibilității. Au fost verificate accesul până la clădire, rampa de acces, inclusiv barele de suport, uşile de la intrare, spaţiul din interior, WC-ul adaptat, ascensorul (dacă este cazul) și parcarea special amenajată. Concluziile studiului „Acces egal pentru toți în secțiile de votare”au fost mai mult decât îngrijorătoare: doar șapte din secțiile de votare evaluate sunt accesibile persoanelor cu probleme locomotorii.
Subiectul accesibilității, unul tabu?
În comuna Fîrlădeni din raionul Căușeni au fost amenajate anul trecut două secții de votare: una în incinta Grădiniței „Prichindel” și alta – în sediul Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu”. Pentru a ajunge la urna de vot, locuitorii cu probleme locomotorii din comună au fost nevoiți să urce cele 15 trepte abrupte din fața clădirii instituției de învățământ. Primarul comunei Fîrlădeni, Sergiu Vengher, cunoaște problema, însă motivează că pentru construcția unei rampe de acces este nevoie de mijloace financiare. El spune că din toamna anului trecut, când a obținut mandatul de primar, nimeni nu a abordat subiectul accesibilității în această instituție publică, aflată în gestiunea Direcției raionale de învățământ. Totuși, Sergiu Vengher a promis că va discuta această problemă cu directoarea liceului și vor căuta soluții.
Rampă, ascensor și grup sanitar adaptat persoanelor cu nevoi speciale
Cu totul altă situație este la Liceul Teoretic „Meșterul Manole” din satul Sălcuța, același raion. Spre deosebire de situația din Fîrlădeni, la alegerile trecute, aici era amenajată o secție de votare, iar clădirea instituției de învățământ este adaptată persoanelor cu nevoi speciale: de la rampă de acces și ascensor, până la grup sanitar echipat cu bare de suport. Directoarea liceului, Liuba Sănduța, a precizat că problemele persoanelor cu dizabilități trebuie rezolvate de autorități, fără a căuta pretexte. Ea a specificat că liceul a beneficiat de un proiect al Băncii Mondiale prin care au fost amenajate atât intrările în clădire, cât și grupurile sanitare. „Pentru alegători e simplu acum, mai ales pentru persoanele în etate care se deplasează, sprijinindu-se în baston. La alegerile trecute un bărbat chiar a plâns de bucurie că a putut vota în secție după mai mulți ani. Se cheltuie mulți bani pentru alte lucruri și diferite serbări. Eu cred că este vorba de atitudine. Dacă nu se vrea, nu se vrea”, spune Liuba Sănduța.
Rampe de sprijin și pante construite haotic
Victor Koroli, director executiv al Alianței Centrelor Comunitare de Acces la Informație și Instruire din Moldova (INFONET), unul dintre autorii studiului menționat mai sus, precizează că autoritățile locale sunt responsabile de asigurarea accesibilității clădirilor publice unde sunt amenajate secțiile de votare. El confirmă că majoritatea aleșilor locali motivează că nu au bani pentru a construi rampe sau bare de sprijin, însă problema constă în percepția și atitudinea societății față de persoanele cu nevoi speciale. „Comisia Electorală Centrală vine doar cu niște recomandări cum trebuie să fie amenajată secția de votare. De restul e responsabilă administrația publică locală. De multe ori, oamenii nu înțeleg ce înseamnă accesibilitate”, afirmă Victor Koroli. Expertul mai adaugă că în timpul evaluării secțiilor de votare a observat în multe localități rampe de acces cu bare de sprijin construite haotic, fără a fi respectate normele în vigoare, adică s-au făcut doar pentru a mima accesibilitatea: „Deseori, am întâlnit șine metalice amplasate sub unghiuri înalte, inaccesibile pentru persoanele în scaun rulant. Dacă plouă sau ninge, șinele devin lunecoase și impracticabile pentru persoanele cu nevoi speciale”.
Directorul executiv INFONET solicită autorităților publice locale să respecte drepturile tuturor persoanelor, inclusiv ale celor cu nevoi speciale, fie că sunt cu dizabilități sau în etate, iar până în ziua alegerilor prezidențiale din acest an să adapteze sediile clădirilor unde vor fi amenajate secțiile de votare.
Sancțiuni pentru autorități
Menționăm că la 4 noiembrie 2016, în cadrul Sesiunii a 26-a a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (Evaluarea Periodică Universală 2016) și la 21-22 martie 2017, în cadrul Sesiunii a 17-a a Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, la care a fost audiat Raportul de țară privind implementarea Convenției ONU, Republica Moldova a primit mai multe recomandări specifice domeniului de dizabilitate. În ambele cazuri, țara noastră avea restanțe la capitolul accesibilității infrastructurii, transporturilor, informației și comunicațiilor pentru persoanele cu dizabilități. Astfel, Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilitățiafăcut câteva observații finale referitoare la raportul inițial al autorităților moldovenești, prin care se arată îngrijorat de „lipsa totală a accesibilității pentru persoanele cu dizabilități”. Comitetul le-a recomandat autorităților Republicii Moldova să ia toate măsurile pentru a asigura implementarea garanțiilor juridice pentru accesibilitate în toate domeniile, inclusiv urbanism, construcții și servicii publice. Totodată, a cerut să fie aplicate sancțiuni persoanelor sau autorităților responsabile de încălcarea garanțiilor legale privind accesibilitatea.
Ți-au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale? Sună la “Linia verde” 080080030 cu apel gratuit de pe telefoanele fixe sau mobile, iar noi te vom ajuta să fii auzit/ă și te vom îndruma la instituțiile publice abilitate.
Lilia Zaharia, Asociația Presei Independente
Sursa foto: INFONET
