Timp de un an, 217.477 de persoane au beneficiat de serviciile celor 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală (CCSM) din Republica Moldova. În prezent, la evidență sunt 69.183 de persoane care au fost diagnosticate cu diverse probleme de sănătate mintală.
Cele mai frecvente probleme de sănătate mintală depistate și tratate în cadrul CCSM sunt schizofrenia, tulburările schizoide și delirante (12.527 de cazuri), tulburările nevrotice, cele legate de factori de stres și tulburările somatoforme, inclusiv anxietate, depresie nevrotică, reacţie la stres sever și tulburări de adaptare (4.879 de cazuri). Demența este și ea o problemă des întâlnită (3.977), la fel ca tulburările de dispoziţie, inclusiv depresia și tulburarea afectivă bipolară (3.417), dar și tulburările dezvoltării psihologice, inclusiv cele din spectrul autist (1.843 de cazuri).
Centrul Comunitar de Sănătate Mintală din Criuleni este unul dintre cele 40 care acordă asistența necesară persoanelor aflate în vulnerabilitate. Cei cinci specialiști pot să acorde și consiliere psihologică, asistență socială, dar și să prescrie tratamentul necesar pentru a depăși problema.
Doctorul Iurie Novițchi, șeful centrului respectiv, spune că apelează anual la serviciile specialiștilor cca 2000 de locuitori ai raioanelor Criuleni și Dubăsari. A crescut numărul persoanelor afectate de depresii și stări de anxietate severe, dar partea bună e că Republica Moldova dispune de medicamente de calitate și în cantitate suficientă pentru tratarea lor.
De altfel, la specialiștii respectivi se adresează persoanele care conștientizează problema sau au fost redirecționați de medicul de familiile având deja o stare mai avansată a bolii.
Medicii de familie sunt cei care intervin pentru soluționarea problemelor lejere, iar la Centrul de Sănătate Mintală vine deja alt contingent. Nimeni nu-i absolvit de probleme psihologice, tulburări mintale care ar putea genera afecțiuni psihice, dacă nu se intervine la timp și în cunoștință de cauză. Psihiatrul Iurie Novițchi zice că totul depinde de atitudinea persoanei și a celor din preajma ei.
– Dacă observați că persoana, activă altă dată, devine închisă în sine, vorbește mai puțin, preferă singurătatea și nu mai face lucrurile care-i aduceau plăcere, încercați s-o scoateți din găoacea în care se închide prin comunicare calmă, implicare în activități, iar dacă nu vă reușește – cereți ajutor calificat. Cel mai bun mediu pentru recuperare este cel familial.
– Cum să procedăm când întâlnim în stradă persoane cu vădite probleme psihice?
– Nicicum, dacă nu cer ajutor. Acestea sunt foarte puține, nu prezintă un pericol public și nu trebuie nici stigmatizate, nici blamate. Rudele, membrii familiei trebuie să aibă grijă doar de securitatea bolnavului și ca acesta să primească la timp pastilele. Chiar și oamenii cu tulburări mintale severe pot avea agravări doar de 2-4 ori pe an, atunci sunt internați pentru tratament în spital, în rest duc o viață obișnuită.
– Sunt și persoane care au nevoie de supraveghere non-stop?
– Sunt cazuri și deși persoanele respective nu prezintă pericol pentru alții, constituie un examen dificil pentru membrii familiei, care au și ei nevoie de relaxare. În ajutorul lor ar trebui să fie casele de sănătate private. Dacă inițial eram sceptic în privința eficienței acestora, acum sunt convins că au un impact bun. Beneficiarii sunt îngrijiți bine, au condiții de socializare și agrement, doar că deocamdată asemenea instituții avem puține.
– Ce recomandări generale aveți pentru păstrarea sănătății mintale?
– Fiecare persoană e unică și necesită o abordare individuală, dar pentru toți e valabil să nu renunțe la ocupațiile preferate, mișcare, să doarmă suficient, să aibă o alimentație sănătoasă și să nu facă abuz de alcool, iar la apariția simptomelor de anxietate, depresie să se adreseze la medicul de familie sau la Centrul Comunitar de sănătate mintală.
E. Chiriac
