În perioada 16-23 iulie 2025 o delegație din r. Criuleni, din componența căreia au făcut parte preponderent primari, au vizitat Republica Estonia.
Delegația a vizitat câteva primării din Estonia, însoțiți fiind de Einar Vallbaum, primar al or. Kunda și guvernator al Regiunii Viru-Nigula din Estonia, și ex-ambasadorul țării noastre la Tallinn, Victor Guzun, originar din r. Criuleni. Grupul a avut ocazia să participe la un festival gastronomic cu specific local și să viziteze instituții publice și obiecte de infrastructură care au prezentat interes pentru oaspeții din Moldova.
I-am întrebat cu ce impresii au revenit, și câțiva membri ai acelei delegații le-au împărtășit cu cititorii „Est-Curier”.
Igor Dodon, primarul s. Onițcani, a spus că a fost impresionat de cum a evoluat Estonia în anii de când este parte a UE:
„Sincer, mi-a părut rău că nu m-am născut în Estonia! Față de ei, cred că suntem cu 20-30 de ani în urmă la dezvoltare. Primăria Rakvere are vreo 2 mii de locuitori, ca și Onițcani, dar locuitorii de acolo au foarte multe servicii pentru oameni de toate vârstele. Ce experiență aș putea implementa la Onițcani? Cred că proiectul stadionului central. Am văzut cum este organizată infrastructura: primăria, un centru de zi pentru vârstnici, biblioteca – toate sunt asigurate cu agent termic de la o singură pompă de căldură. Aceasta a costat peste 1,5 mln de euro, dar deja și-a răscumpărat costurile, în anii de când funcționează. Toată dezvoltarea locală s-a făcut pe fonduri europene. Unele legi s-au schimbat pentru a favoriza dezvoltarea rurală, cum ar fi stimularea medicilor să se stabilească cu traiul și cu munca în mediul rural, alte facilități. În plus, digitalizarea, după pandemie, a căpătat o amploare mare”.
Într-un raport pentru locuitorii satului Zăicana, primarul Cornel Croitor scria, după vizita în Estonia, că a fost impresionat de digitalizarea avansată care le permite autorităților să gestioneze rapid și transparent cererile cetățenilor și a le elibera documentele solicitate, despre drumurile din comunitățile mici, modul de gestionare a banului public, etc. .
„Un aspect remarcabil este faptul că nu există coșuri de gunoi la fiecare pas — cetățenii sunt obișnuiți să-și ia deșeurile cu ei și să le arunce în punctele centralizate de colectare. Această abordare reduce nevoia de personal care să curățe după fiecare trecător și reflectă un grad înalt de responsabilitate civică. Este o adevărată lecție despre cum disciplina individuală poate înlocui soluțiile costisitoare și ineficiente.// Este remarcabilă atenția cu care se gestionează banii publici, evitându-se orice risipă. Se pune accent pe lucrări de calitate, durabile, care să aducă beneficii reale comunității și să reducă costurile de întreținere pe termen lung. Am admirat investițiile în panouri solare, iluminat LED și sisteme eficiente de încălzire, care contribuie atât la protecția mediului, cât și la economii importante pentru bugetele locale. Am văzut investiții consistente în parcuri, terenuri sportive, biblioteci moderne, ateliere creative și, în mod deosebit, trasee speciale pentru biciclete, trotinete și skateboard, care încurajează mișcarea, echilibrul și distracția în aer liber. Astfel de inițiative oferă copiilor un mediu echilibrat, activ și stimulant, reducând timpul petrecut în fața ecranelor. Această vizită a fost o experiență valoroasă și inspirațională, care ne arată că, prin transparență, implicare și colaborare, chiar și comunitățile mici pot deveni modele de dezvoltare durabilă” – a mai raportat Cornel Croitor alegătorilor săi.
Eugenia Anghelici, primară a com. Hârtopul Mare, a spus că prima impresie i-a venit de la curățenia pe care a observat-o peste tot.
„Vizita în Estonia m-a făcut să cred că această țară este desprinsă dintr-un viitor pe care mi-l doresc foarte mult și pentru Moldova. M-a impresionat foarte mult și sunt multe lucruri care ar fi bine să le preluăm și noi. În primul rând, spațiile verzi și îngrijite de aici, fie proprietate publică sau privată, fie oraș sau sat. Și deprinderea lor de a păstra. Nimeni nu distruge, nimeni nu murdărește. Lumea este foarte deschisă. Casele estonienilor nu au garduri înalte sau gratii la geamuri. Nu pentru că nu ar avea ce se fura, ci pentru că s-au obișnuit să trăiască în siguranță. Spațiile publice sunt deschise, curate și funcționale. Aici pădurile sunt patrimoniu național și nu un loc pentru gunoi, cum e la noi. Grija și respectul estonienilor față de patrimoniul național se reflectă în modul în care sunt protejate și restaurate clădirile istorice, bisericile din lemn și siturile arheologice. Comunitățile locale sunt implicate în conservarea identității culturale, iar monumentele nu sunt doar simboluri, ci adevărate repere educative și turistice. Fiind în vizită într-o primărie, mi-a atras atenția că nu era nici un vizitator, deoarece Estonia a creat un sistem în care statul interacționează minim, dar eficient cu cetățenii, oferindu-le acces la servicii publice online. Lipsa ambuteiajelor în oraș. După cum ni s-a explicat, se datorează rețelelor de drumuri bine dimensionate pentru traficul existent, cu artere largi și rute alternative, care permit evitarea blocajelor și mai ales culturii orientate spre respectarea regulilor de circulație și transportului public eficient și accesibil. Estonia, mai ales Tallinn, oferă transport public gratuit pentru rezidenți și un sistem de taxe pentru parcare, ceea ce reduce utilizarea mașinilor personale. Ce aș implementa din cele văzute în Estonia? Digitalizarea serviciilor publice (ghișeul unic online); lansarea unei platforme online unde cetățenii pot depune cereri online, obține certificate solicitate, obține răspunsuri la diverse întrebări, etc.”, a răspuns Eugenia Anghelici la întrebarea Est-Curier despre impresii și experiențe bune de implementat în Moldova.
„Vizita a avut loc la invitația dlui Einar Vallbaum, primar al or. Kunda și guvernator al Regiunii Viru-Nigula din Estonia, consul onorific al Republicii Moldova. Invitația a fost lansată pentru 8 persoane, au participat 6 primari, o consilieră raională și eu. Personal, m-am aflat în Estonia pentru prima dată, deși raionul Criuleni are relații cu municipalitatea Viru-Nigula încă din 2011. Ne-a însoțit ex ambasadorul Victor Guzun, iar scopul vizitei a fost să vedem rezultatul reformelor estoniene în diferite domenii sociale. Am vizitat primării, instituții publice. Primarii au făcut cunoștință cu omologii lor din Estonia, unii s-au înțeles că după alegerile locale, care vor avea loc în Estonia în luna octombrie, curent, vor iniția acorduri de înfrățire. Am participat și la un eveniment local la care criuleneanul Constantin Șevciuc a prezentat vinurile de la vinăria pe care o administrează la sudul republicii, am comunicat și cu omul de afaceri estonian Jonel Pold, căruia Consiliul raional Criuleni i-a conferit titlul Omul anului 2023, pentru donațiile pe care le-a adus la Criuleni pentru discipolii centrelor „Speranța” și „Lăstărel”. Ne-am simțit mândri că suntem din Republica Moldova și avem asemenea relații de colaborare cu partea estoniană” – a relatat pentru „Est Curier” dl Roman Onica, vicepreședintele raionului, care a condus delegația.
Schimbul de delegații din r. Criuleni în Estonia au loc cu regularitate, de când raionul Criuleni a încheiat un acord de parteneriat cu Regiunea Laane-Viru. Numeroase colaborări reciproce au vizat, de-a lungul timpului, domeniile cultural, economic, medical, educațional, administrativ și domeniul de afaceri, care, la fel, prinde amploare.
S.Cernov
*****
Pe canalul nostru de Telegram Est-Curier, vă oferim atât imagini relevante, cât și știri de actualitate din raioanele Criuleni-Dubăsari și din întreaga țară. Devino corespondent Est-Curier! În cazul în care ai imagini care ar putea deveni subiecte de știri, te încurajăm să ni le trimiți pe Viber sau Telegram la numărul 069789896.
