Misiunea Fondului Monetar Internațional (FMI), care a vizitat Moldova la mijlocul acestei luni, a elaborat și publicat un raport, în care semnalează atât tendințele pozitive pe care le-a sesizat în evoluția economică a republicii, cât și îngrijorările ce i-ar influența creșterea economică și, respectiv, bunăstarea populației.
Echipa de experți ai FMI, condusă de Alina Iancu, s-a aflat la Chișinău în perioada 4-17 decembrie 2025, iar consultările cu Republica Moldova au avut loc în temeiul Articolului IV al Statutului FMI.
„După mai mulți ani de activitate economică anemică, influențată de efectele războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și șocurile energetice repetate, atestăm o recuperare treptată a creșterii economice. Procesul de aderare la UE și Planul de creștere oferă o oportunitate unică pentru stimularea productivității, accelerarea creșterii economice pe termen lung și îmbunătățirea nivelului de trai. Pentru valorificarea acestei oportunități vor fi necesare reforme hotărâte care să ducă la eliminarea deficiențelor structurale, iar gestionarea fermă a situației la nivel macroeconomic și promovarea consecventă a politicilor statului vor sprijini reformele, asigurând totodată stabilitatea macroeconomică”, a declarat Alina Iancu la finalul consultărilor.
Concluziile misiunii FMI indică o activitate economnică intensificată, scădere a inflației, precum și o creștere ușoară a PIB-ului la finele anului 2024. FMI a lansat prognoza, potrivit căreia rata de creștere a PIB-ului real va constitui 2,7 la sută în anul 2025, creșterea fiind susținută de recolta mai bună decât s-a anticipat și de nivelul înalt al consumului și investițiilor.
„Finanțarea substanțială acordată de Uniunea Europeană a ajutat la protejarea populației și agenților economici de cel mai recent șoc energetic. Inflația a scăzut încontinuu, după atingerea valorii maxime la începutul acestui an, cauzată de șocul energetic. Se așteaptă o revenire a ratei inflației în intervalul țintit de Banca Națională a Moldovei (BNM) de 5 ± 1,5 la sută până la sfârșitul anului curent. Deficitul contului curent a crescut până la circa 20 la sută din PIB în 2025, cauzele principale fiind cererea mare la bunurile de import, importurile de energie electrică și nivelul scăzut al exporturilor, care indică reducerea competitivității producției autohtone”– se arată în raport.
Principalele riscuri pentru economia Republicii Moldova, în opinia consolidată a experților FMI, rămâne a fi războiul din Ucraina și efectele sale negative, alte evoluții de ordin geopolitic, dar și de posibile întârzieri în implementarea reformelor prevăzute în Planul de creștere și utilizarea necorespunzătoare a finanțării acordate. Pe de altă parte, creșterea economică ar putea fi impulsionată de o implementare accelerată a reformelor, dar și de evoluțiile mai favorabile în plan geopolitic. Experții atrag atenția și asupra necesității gestionării mai bune a finanțelor publice și mobilizarea mai mare a veniturilor care să permită cheltuieli mai mari în domeniile-cheie: investiții capitale, reforma bugetar-fiscală, mobilizarea veniturilor pe intern.
Un punct forte, conform aprecierilor experților FMI ar fi consolidarea rezilienței energetice a Republicii Moldova și faptul că țara este mai bine pregătită pentru sezonul rece care urmează. În perspectivă, printre priorități se vor număra avansarea asigurării interconexiunii rețelelor electrice și integrării transfrontaliere, extinderea capacităților de generare și stocare a energiei electrice și de echilibrare a sistemului electroenergetic, precum și extinderea programelor de eficiență energetică.
În același timp, experții atrag atenția că progresul atins în realizarea reformelor anticorupție a fost neuniform, viitorul Procuraturii Anticorupție rămânând incert, fiind caracterizat în continuare de constrângeri de capacitate și insuficiență de personal. Este necesar ca noul Guvern să asigure realizarea unui progres serios în consolidarea monitorizării aspectelor ce țin de conflictele de interese și continuarea reformei aferente declarațiilor de avere, ceea ce va duce la sporirea încrederii din partea mediului de afaceri.. În termeni mai largi, accelerarea reformelor structurale va spori potențialul de creștere economică al Moldovei, va stimula productivitatea și va duce la creșterea nivelului de trai. În plan fiscal, FMI estimează că deficitul bugetar va crește de la 4.1% din PIB în 2024 la 4.5% în 2025, iar în 2026 ar putea ajunge la 5.2%, pe fondul majorării cheltuielilor și al reducerii granturilor externe.
FMI atestă că creșterea economică a R. Moldova rămâne în urmă față de alte țări candidate la aderarea la UE, iar nivelul înalt al emigrației continuă să exercite presiuni asupra pieței forței de muncă și să afecteze creșterea economică. E nevoie de măsuri mai clare de creștere a productivității muncii, de politici mai coerente privind piața forței de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și a mediului investițional, diversificarea exporturilor și exporturi cu valoare adăugată mare. Creșterea economică va depinde în mare măsură de îndeplinirea acestor condiții, se mai spune în raport.
Prioritatea Guvernului este să mențină disciplina bugetar-fiscală și să fie alături de cetățeni, prin măsuri bine țintite și eficiente”, a declarat prim-ministrul Alexandru Munteanu, după discuțiile cu misiunea Fondului Monetar Internațional, reafirmând angajamentul Guvernului de a consolida cooperarea cu FMI și de a continua agenda de reforme. „Dorim să avem o tranziție de la o activitate economică bazată în mare parte pe consum spre o economie susținută de investiții și producere. Implementăm aceste reforme și avansăm, concomitent, pe drumul nostru către Uniunea Europeană”, a declarat Alexandru Munteanu în cadrul întrevederilor cu misiunea FMI.
Ultima tranșă din acest an care urma să fie suport bugetar pentru RM, nu a mai fost transferată de FMI pentru că Moldova nu a respetctat calendarul reformelor, inclusiv cea fiscală. FMI a precizat, însă, într-un răspuns pentru portalul Mold-street.com că va coopera mai departe cu guvernul moldovean și că vrea să sprijine reformele inclusiv cele prevăzute de planul de aderare la UE și cel de creștere economică finanțat de UE. Ultima tranșă a împrumutului FMI a însemnat 170 de milioane de dolari (aproximativ 2,9 miliarde de lei). Moldova a beneficiat de sume echivalente în acest scop din banii UE și de pe intern.
