O familie din Ucrainca, Căușeni, a pus pe roate o afacere în domeniul oieritului, după ce timp de mai mulți ani au muncit peste hotare. Este vorba de Sergiu și Zinaida Stefanco și cumnatul lui Sergiu, Andrei Babenco. Zinaida și Sergiu au făcut studii universitare în România: ea a absolvit facultatea de Administrație publică a universității din Pitești, iar el – Academia militară din Sibiu. După studii, Sergiu și cumnatul său Andrei au muncit timp de câțiva ani în Irak, la extragerea petrolului, Andrei a lucrat ulterior și în Federația Rusă, la construcții. Din banii acumulați, în 2008 au decis să deschidă o afacere în domeniul oieritului.
Zinaida povestește că la nuntă a primit cadou de la tatăl ei câteva mioare. Tot de la părinți au deprins cum să le crească și să le îngrijească. Însă ideea de a deschide o fermă de oi i s-a părut inițial o glumă: „Înainte de asta am mai încercat să deschidem o afacere cu o fermă de iepuri, dar nu ne-a reușit. Nu credeam să dureze prea mult nici entuziasmul cu stâna de oi, căci este o ramură pe cale de dispariție. Dar, treptat, am dezvoltat-o, iar entuziasmul lui Sergiu mi s-a transmis și mie”.
Afacerea au început cu 10 oi, iar în prezent la stână sunt 340 de ovine. În 2011 au procurat din Italia un aparat de muls. „Fără acest utilaj, ne-ar trebui încă cel puțin cinci oameni la mulsul oilor. Am cumpărat aparatul de la o familie care a încercat să crească oi, dar au renunțat când au văzut cât de multă muncă trebuie să depui”, ne spune Sergiu. Recent, a apărut șansa de a procura utilaj modern de procesare a laptelui, odată cu un proiect de susținere a tinerilor antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului, finanțat de Uniunea Europeană. În 2016, această familie din Ucrainca a participat la concursul de granturi, iar planul de afacere pe care l-au prezentat a fost convingător, astfel au obținut un grant în valoare de 13.500 euro pentru a importa din Bulgaria un aparat răcitor de lapte, un pasteurizator și o masă cu prese pentru extragerea brânzei. Utilajul este de inox și poate fi dezinfectat mai ușor în comparație cu crinta de lemn, pe care o foloseau anterior.
„Mai întâi, laptele este răcit până la o anumită temperatură, iar apoi pasteurizat, fiind distruse majoritatea microorganismelor, în special bacteriile. Se adaugă cheag, după care produsul este turnat în forme. Când se prinde, brânza se taie și se pune la maturare. Astfel obținem un produs ecologic, tradițional, care face față tuturor cerințelor sanitare”, ne povestește Andrei Babenco, care este responsabil de întreg procesul tehnologic de extragere a brânzei la stână. Utilajul modern le-a ușurat semnificativ munca: dacă înainte lucrau aproape non-stop ca să reușească să extragă brânza înainte ca laptele să se înăcrească, acum cu vasul răcitor se lucrează mult mai lejer. Proprietarii fermei vor să mai cumpere utilaje și să extindă spațiile de producere a brânzei. Una din priorități ar fi achiziționarea unui aparat de ambalare a brânzei, care le-ar permite să-și vândă marfa în magazinele din ţară. Deocamdată, produc circa 70 de kg de brânză pe zi și vând marfa de acasă. „Am avut cumpărători chiar și din Germania. Au dorit să meargă mai întâi la stână, apoi au vizitat laboratorul de producere, s-au convins că produsul este natural și ecologic, le-a plăcut și au devenit clienții noștri”, se laudă Andrei.
Mini-fabrica de producere a brânzei este improvizată în pivnița casei părintești. Ferma, depozitele de furaje și țarcul unde sunt ținuți berbecii de rasă se află pe aceeași stradă, nu departe de casă. Ziua de muncă a fermierilor începe la cinci dimineața și se termină seara târziu, uneori după miezul nopții. În afară de cei doi păstori, la stână lucrează toată familia, inclusiv părinții Zinaidei: „E foarte greu să găsești lucrători acum. Fiecare a treia gospodărie este pustie, oamenii sunt plecați la muncă peste hotare. Așa că nu prea avem sâmbete, duminici, și nici vacanțe”.
Familia mai deține și 500 hectare de pământ, majoritatea luate în arendă, produce furaje pentru animale și cereale. Mai au trei tractoare obținute din diferite programe de stat sau cu finanțare străină.
Zinaida și Sergiu Stefanco se numără printre cei peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului care au obținut granturi europene pentru a-și dezvolta o afacere, în valoare de până la 13.500 euro. Ei au beneficiat pe parcursul a 14 luni de un consultant care i-a ajutat să-și gestioneze eficient afacerea. Sergiu a vizitat și o stână similară în Polonia. „Vreau să construiesc o stână nouă, modernă, așa cum am văzut în această țară”, ne spune el.
Programul UE ”Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru prin implicarea reprezentanților mediului de afaceri, ai societății civile și autorităților locale în proiecte comune de dezvoltare a afacerilor și infrastructurii sociale.
Svetlana Corobceanu
Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului ”Campanie de informare în regiunile Moldovei despre situația democratică și asistența UE pentru dezvoltarea țării”, realizat în cadrul Platformei Naționale din Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, de către Asociația Presei Independente (API)în parteneriat cu Centrul Național de Mediu și Consiliul Național al Tineretului din Moldova, cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul articolului este responsabilitatea exclusivă a autorilor – Asociația Presei Independente (API) – și nu reflectă în mod neapărat poziția Uniunii Europene.
Fotografii: La stâna de oi a familiei Stefanco din Ucrainca, utilată din resurse europene
