În temeiul Matricii de politici, care este o anexă a Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Europeană privind Programul de suport al reformei justiţiei, începând cu 1 ianuarie 2016, instanţele judecătoreşt din Republica Moldova se reorganizează prin comasare. Cu alte cuvinte, acestea ar trebui să fie mai puţine la număr, să aibă un aparat administrativ redus, iar judecătorii să îndeplinească un volum de lucru egal. Începând cu 1 ianuarie 2017, în Republica Moldova vor fi doar 15 judecătorii în locul celor 44 existente până acum.
Detalii despre această etapă a reformei şi procesul de comasare, ne oferă Viorica Ursu, preşedinţa Judecătoriei Criuleni.
– Stimată Viorica Ursu, comasarea judecătoriilor este o etapă a reformei justiţiei. Ce etape a parcurs această reformă până acum şi ce mai urmează?
– Parte a reformei justiţiei a fost creşterea salariilor judecătorilor, introducerea unei noi funcţii de asistent de judecător, care sunt nişte consultanţi ce ne ajută la pregătirea dosarelor pentru examinare, și acesta nu este grefier. Reparaţii şi adaptări s-au făcut din economiile instanţelor. Înafară de aceasta, conform planului de reformare, s-au făcut modificări în multe acte normative, care au fost aduse în concordanţă cu cerinţele legislaţiei europene, iar acum am ajuns la etapa de optimizare a instaneţelor judecătoreşti. „Legea cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti” a fost adoptată la 21 aprilie 2016, și va intră în vigoare la 1 ianuarie, 2017. Conform legii, Judecătoria Dubăsari va fuziona cu Judecătoria Criuleni, şi de la 1 ianuarie 2017, va exista instituţia cu denumirea „Judecătoria Criuleni”, care va avea sediu de bază la Criuleni şi sediu secundar la Ustia, rl Dubăsari. Judecătoria Criuleni va mai avea în competenţa jurisdicţională toate localităţile din raionul Grigoriopol şi localităţile din raionul Dubăsari, aflate sub jurisdicţia Transnistriei. Deja locuitorii de acolo vor avea să decidă, căror organe de drept să se adreseze. Actualmente, locuitorii din localităţile autoproclamatei republici oricum se adresează instanţelor din Republica Moldova, pentru a obţine acte valabile, or, deciziile instanţelor de acolo nu sunt recunoscute în lume. Acum ei vor putea face asta la Criuleni. Anterior, pentru raionul Grigoriopol era un judecător, care lucra la judecătoria Centru din capitală. După contopire, Judecătoria Criuleni va avea această competenţă. Prin urmare, instanţa va avea 8 judecători, va fi instanţa cu cel mai mic număr de judecători din țară.
– Veţi avea un volum mai mare de lucru, după contopirea instanţelor? Or, actualmente, judecătorii deja fixează şedinţe pe luna februarie 2017, semn că sunt multe dosare în procedura de examinare?
– Din 2017, se presupune că programul de repartizare a dosarelor va fi optimizat, unificat, şi toate cererile depuse în una din cele două sedii ale instanţei vor fi repartizate aleatoriu către toţi cei 8 judecători. Comparativ cu Criuleni, judecătoria Dubăsari are un volum mai mic de lucru, pentru că deserveşte 14 sate. Şi la Criuleni au fost 4 judecători, dar la numărul dublu de sate. Pentru a fi găsită o formulă echitabilă, elaboratorii legii au studiat volumul de lucru al tuturor judecătorilor pe ultimii cinci ani. Repartizând volumul de lucru pentru fiecare judecător din instanţa comasată, se va obţine un număr echitabil de dosare, pentru fiecare dintre magistraţi din teritoriul deservit. Dacă volumul de lucru va creşte, vom putea cere unităţi suplimentare, pentru că numărul de judecători în ţară nu se schimbă. În alte ţări, numărul de populaţie pe cap de judecător este mult mai mic, decât în Republica Moldova, dar noi muncim aşa cum este.
– Cetăţenii din raionul Grigoriopol unde se adresează?
– Ei pot depune cereri şi în instanţa Criuleni, şi în cea din Ustia (Dubăsari), până când se va produce unificarea sediului. Deocamdată, judecătorii din judecătoria Dubăsari vor rămâne la locul lor actual, împreună cu asistenţii judiciari şi grefierii, şi doi specialişti în secţia documentare procesuală, un şofer-expeditor, şi administratorul clădirii. Celelalte funcţii vor fi reduse. La Criuleni va fi strămutat serviciul resurse umane, serviciul sistematizare şi relaţii cu publicul, arhiva. Instanţa comasată, de la 1 ianuarie 2017, va avea un număr de 57 angajaţi. Preşedintele judecătoriei va fi angajat prin concurs, care este deja anunţat, doritorii pot depune cereri de participare la concurs pentru funcţiile de preşedinte şi vice-preşedinte până la 21 noiembrie, 2016. Până la 1 ianuarie va fi numit şi preşedintele instanţei.
– Actuala etapă a reformei este îndreptată spe îmbunătăţirea actului justiţiei sau spre diminuarea cheltuielilor administrative?
– Autorii legii motivează etapa actuală a reformei necesară eficientizării repartizării aleatorii a dosarelor, pentru că erau instanţe cu un singur judecător şi acolo nu putea fi nici vorbă de repartizarea aleatorie. Cu cât sunt mai puţini judecători în instanţă, cu atât este mai mică eficienţa repartizării aleatorii a dosarelor, or, probabilitatea că dosarul va nimeri la unul şi acelaşi judecător este mare în cazul unui sau doi judecători în instanţă, iar scopul acestui sistem este diminuarea corupţiei şi sporirea accesului cetăţeanlui la justiţie. Şi optimizarea cheltuielilor a fost un punct de reper, or, până acum au fost instanţe, în care activau 2-3 judecători, dar şi un aparat întreg de cancelarie şi secretariat. Se presupune, că în timp de 10 ani se va vedea cu exactitate care este rentabilitatea reformei.
– În lege se spune că unificarea sediilor judecătoriilor va începe la 1 ianuarie 2019 și se va încheia la 31 decembrie 2029, iar în nota informativă se menţionează că sediile unor judecătorii vor suferi schimbări fizice, pentru a oferi condiţii bune de lucru judecătorilor.
– Se merge pe ideea că vor fi construite sedii noi pentru instanţele, care nu pot asigura judecătorilor local pentru desfăşurarea activităţii, dar sunt instanţe, care au această capacitate şi nu au nevoie de sedii mai încăpătoare. Sunt câteva astfel de isntanţe. La noi situaţia nu este rea, dar pe parcurs vom vedea cum va fi. Și distanţa de la sediul central până la sediul secundar al instanţei este de doar câţiva km.
– Cât trebuie să munceacsă un judecător pe zi, pe lună? Este un număr anumit de dosare care este obligat să le examineze într-o anumită perioadă de timp?
– În principiu, programul repartizează un număr egal de dosare fiecărui judecător. Dar, fiecare dosar are un grad de complexitate. De exemplu, dacă două dosare au revenit judecătorului X şi au un grad mai mic de complexitate, cu certitudine că pe al treilea tot acest judecător o să-l primească. Dar dacă a primit un dosar penal, cu grad foarte mare de complexitate, cu mulţi bănuiţi, martori, mai mulţi învinuiţi, părţi vătămate, articol complex, atunci următorul dosar nu se va mai repartiza acestui judecător. Avem statistica pentru fiecare judecător, pentru luna octombrie: judecătorul X – 51 dosare, judecătorul Y – 46 de dosare, judecătorul Z – 21, iar judecătorul de instrucţie – 112. Dosarele penale şi contravenţionale de la bun început au statut de dosare. Cererile în judecată nu toate devin dosare, unele se resping şi acţiunea lor încetează. Din anul 2009 până în prezent, instanţa a procesat 15170 dosare. De la 1 ianuarie 2016 până la finele lunii octombrie în judecătoria Criuleni au venit 2381 dosare, din ele, în examinare la moment sunt 675, celelalte s-au soldat cu o sentinţă. În raionul Dubăsari au fost peste 1000 de dosare. După contopire, repartizarea electronică a dosarelor se va începe de la zero, iar odată cu echivalarea numărului de dosare repartizate fiecărui judecător, avem speranţa că şi cetăţeanul va fi deservit mai repede.
Pentru conformitate, Svetlana Cernov
