Pe parcursul perioadei august 2021 – martie 2022, Centrul de Justișie Socială ”Echitate” a monitorizat cum consiliile raionale Criuleni și Dubăsari realizează planurile locale anticorupție. Implementatorii proiectului și-au pus ca scop, în special, să testeze gradul de transparență a activității APL și accesul cetățenilor din raioanele Criuleni și Dubăsari la informațiile de interes public.
Rezultatele monitorizării au fost incluse în două rapoarte și comunicate autorităților monitorizate și publicului.
Evaluatorii au pornit de la studierea cadrului normativ din domeniu; urmărirea conținutului paginilor web și surselor media în care autoritățile publică deciziile, dispozițiile și alte acte normative; sondarea opiniei cetățenilor privind percepția lor asupra corupției în localitate(circa 200 cetățeni din ambele raioane). De asemenea, au fost analizate datele din rapoartele de evaluare/monitorizare a Strategiei naționale de integritate și anticorupție, rapoartele de activitate și actele de constatare ale ANI, informațiile de interes public din presa de investigație. Monitorii au evaluat și implementarea acțiunilor anticorupție din planurile locale anticorupție, conferindu-le calificative de acțiune realizată, acțiune parțial realizată, acțiune nerealizată. Metodologia aplicată corespunde Metodologiei de monitorizare și evaluare a strategiilor naționale anticorupție.
În procesul de monitorizare au fost identificate vulnerabilități care pot favoriza corupția, utilizarea resurselor administrative contrar destinației, acționarea în situații de conflict de interese. Printre problemele generale, comune pentru ambele raioane, pot fi remarcate:
- Instabilitatea politică de lungă durată în Consiliule raionale;
- Deficitul agenților publici calificați și promovarea în funcții pe criterii politice;
- Lipsa managementului vulnerabilităților și al riscurilor de corupție la nivel local;
- Toleranța populației la acte de corupție;
- Lipsa de transparență în funcționarea parteneriatelor publice-private și în realizarea proiectelor de asistență externă.
În ce privește implementarea acțiunilor anticorupție în fiecare raion, sunt de remarcat următoarele:
Raionul Criuleni: din 33 de acțiuni anticorupție planificate de Consiliul raional Criuleni 5 acțiuni au fost realizate, 16 – parțial realizate și 12 – nerealizate.
Raionul Dubăsari: din 29 de acțiuni anticorupție 2 au fost realizate; 13 – parțial realizate; 14 – nerealizate.
Maria Zugravu, directoare CJS ”Echitate”: ”Pe parcursul a 6 luni am monitorizat de la distanță și în teren activitatea APL, am organizat discuții ghidate de profesioniști cu primarii și reprezentanții consiliilor raionale despre politicile publice de prevenire a corupției și eventualele provocări ce țin de aplicarea lor în practică. Au fost aduse exemple concrete de incompatibilităţi și de conflicte de interese în care s-au aflat unii funcționari și aleși locali. S-a vorbit despre prevederile legale și practicile de asigurare de către autoritățile locale a accesului la informațiile de interes public, inclusiv prin intermediul paginilor web, rețelelor de socializare etc. Am constatat, din discuțiile cu cetățenii și experții, că multe informații importante ce țin de bugetele planificate și executate, planurile de achiziții și realizarea acestora, rapoartele de activitate ale autorităților nu sunt publicate pe paginile web, că navigarea pe paginile web este destul de dificilă, întrucât o parte din informații sunt plasate la rubrici improprii. Spre exemplu, analiza conținutului paginii web a CR Criuleni permite să constatăm anonimizarea execivă a numelor și prenumelor agenților publici în dispozițiile președintelui raionului și în decizii; blurarea informațiilor de interes public, cum ar fi sporul salarial al funcționarilor publici; formulări neclare prezentate publicului în unele documente de referință, cum ar fi strategiile. Totodată am studiat detaliat implementarea politicilor de asigurare a accesului la informații de interes public și a transparenței în activitatea autorităților publice locale (APL) de nivelul I. În acest sens am expediat mai multe solicitări de informații către cele 36 APL de nivelul I din ambele raioane. 1/3 din localități n-au oferit răspunsuri la solicitări, încalcând legislația cu privire la accesul la informații. Din răspunsurile primite și din monitorizarea la distanță constatăm că circa 1/3 din autorități dispun de pagini web, însă informația nu este deseori actualizată și e greu de găsit prin accesarea motorului de căutare.”
Monitorii au mai constatat că în ambele raioane se duce o luptă aprigă pentru fotoliile de conducere. În anul 2020 în privința ambilor vicepreședinți ai raionului Criuleni au fost emise de către ANI acte de constatare a încălcării regimului juridic al incompatibilităților. Potrivit art. 171 alin. (4) din Codul administrativ, actele administrative sunt executorii din momentul survenirii obligațiilor lor – ceea ce ar însemna că actele ANI sunt executorii din momentul emiterii. Totuși, la o distanță de doi ani nu există o hotărâre definitivă a instanței de judecată pe aceste acte, iar vicepreședinții de raion sunt demiși și restabiliți în funcție în continuare.
La Dubăsari pe criterii politice au fost demiși președintele și vicepreședinții, după ce unii au fost restabiliți în funcție, iar alții sunt în proces de judecată.
Este de remarcat și faptul că consiliile locale se confruntă cu o fluctuație mare de aleși locali, ceea ce constituie un motiv pentru care sunt admise mai multe încălcări ale integrității profesionale și derogări de la asigurarea transparenței și accesului la informații la nivel local.
În cadrul monitorizării am vrut să aflăm și opiniile cetățenilor privitor la faptul cât de transparentă este activitatea primăriei din localitatea lor, respondenții apreciind-o destul de modest – în medie, cu 5,5 puncte din 10. Aceasta vorbește despre faptul că APL au încă multe rezerve pentru a crește transparența în activitate, inclusiv prin completarea și actualizarea datelor pe paginile web ale primăriilor, crearea unor astfel de pagini în primăriile care nu dispun de ele, precum și o mai bună informare a populației prin alte modalități (panouri de informare în spațiile publice, rețele de socializare etc.).
Marea majoritate a locuitorilor care s-au adresat la instituțiile publice pentru a-și soluționa careva probleme (cca 82%) susțin ca le-au rezolvat pe căi oficiale, adică n-au oferit pentru aceasta bani, servicii, cadouri; 9% – au spus că au plătit neoficial și alte 9% n-au răspuns la întrebare. Respondenții care au recurs la plăți neoficiale, au oferit, de regula, bani pentru soluționarea problemelor.
Fiind solicitați să descrie, din experiența lor, cazurile în care au plătit neoficial la instituțiile publice, respondenții s-au referit la situații când au oferit mită la școală pentru o notă mai bună, la spital sau la primărie pentru a avea parte de servicii de calitate sau pentru a putea beneficia mai rapid de careva servicii în perioada pandemică.
Echipa de monitori a venit cu o serie de recomandări pentru a îmbunătăți calitatea politicilor anticorupție în autoritățile publice locale, printre ele organizarea seminarelor pentru aleșii locali și populația din localități la subiecte ce țin de transparența decizională, petiționare și acces la informații; sporirea transparenței APL, inclusiv prin completarea și actualizarea continuă a paginilor web ale primăriilor; schimbul de experiență/bune practici în aplicarea politicilor publice anticorupție în APL. Mai multe detalii privind rezultatele monitorizării pot fi văzute în rapoartele plasate pe pagina web a A.O. Echitate.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului A.O. ECHITATE”Monitorizarea transparenței și accesului la informații pentru sporirea integrității publice și echității sociale”, parte a unui proiect realizat de Transparency International – Moldova cu susținerea financiară a Secției Justiție Penală și Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău.Toate opiniile aparțin autorilor și nu reprezintă neapărat poziția oficială a finanțatorilor.
