Femeile au suficientă putere ca să fie incluse în egală măsură cu bărbaţii în toate aspectele vieţii, incluisv în toate domneiile vieţii publice. Despre aceasta au discutat joi, 6 iunie, la Criuleni un grup de invitate ale AO Gender-Centru şi Clubului Politic al Femeilor „50/50” la un seminar cu genericul „Integrarea dimensiunii de gen în politici publice”. Evenimentul s-a desfășurat cu suportul financiar al Guvernului Suediei și UN Women.
Nina Lozinschi, secretara generală a Platformei pentru Egalitate de Gen şi coordonatoarea în cadrul AO Gender-Centru, le-a vorbit participantelor la instruire despre felul în care administraţia publică locală (APL) şi funcţionarii publici locali pot integra dimensiunea de gen în politicile pe care le elaborează. „La nivel naţional avem politici bune, avem o legislaţie bună, dar foarte puţin elaboratorii acestor politii ştiu cum aceste politici se implemenează la nivel local. APL este
un actor cheie în realizarea acestor legi şi acestor strategii şi are o funcţie unică: este cea care intră în contact direct cu cetăţeanul, iar cetăţenii la noi sunt femei şi bărbaţi. Atunci când noi intrăm în contact cu ei, trebuie să ne gândim cum realizăm strategiile aşa, ca şi femeile, şi bărbaţii să aibă acces egal la resurse, la servicii de calitate, şi bineînţeles, ne gândim la necesităţile femeilor şi bărbaţilor din mediul specific rural, care sunt diferite de cele din mediul urban”, a spus Nina Lozinschi.
Participantele se refereau la lipsa serviciilor de sanitaţie în sate, cum ar fi lipsa apeductelor sau sistemelor de canalizare, fapt ce afectează în mod direct calitatea vieţii oamenilor din mediul rural, iar experta a fost de acord că aceste lipsuri influenţează mult mai negativ viaţa femeilor, decât a bărbaţilor: „Aceste lipsuri afectează în egală măsură şi bărbaţii, şi femeile, dar de regulă, cele care utilizează cel mai des apa, sunt femeile. 
Ele sunt cele care-şi asumă mai multe responsabilităpţi de îngrijire, casă, familie. Când nu ai această apă, este o greutate. În acelaşi timp, acest aspect trebuie luat în considerare şi atrucni când vine vremea să fie proiectate aceste sisteme. Un primar trebuie doar să schimbe unghiul de vedere şi să decidă: el sau ea vrea să asigure bunăstarea femeilor şi bărbaţilor, sau doar să construiască ceva, fără a ţine cont de dimensiunea de gen? Lipsurile afectează viața și sănătatea şi a femeilor, şi a bărbaţilor, în egală măsură, dar poate în diferit fel”.
Drept exemplu de ţară comodă pentru trai pentru ambele sexe şi mai progresivă în politicile de gen, Nina Lozinschi numeşte Suedia. „În Suedia se vorbea despre bugete sensibilie la necesităţile femeilor şi bărbaţilor încă în anii 60-70. Ei au început cu a împărţi resursele egal, cote de participare şi reprezentare în politici şi administrare, etc. Ei au făcut o analiză şi au ajuns la concluzia, că nu drumurile pentru maşini trebuie curăţate iarna de zăpadă în primul rând, dar trotuarele pentru pietoni, iar carosabilul este pe locul doi, pentru că în caz 
contrar creşte numărul de accidente cu participarea pietonilor. Şi da, de trotuare se folosesc mai mult femeile, bătrânii şi copiii, şi costurile pentru tratarea acestor accidente erau mult mai mari, decât dacă se curăţă mai întâi trotuarele. A fost un prim pas şi au înţeles cum se integrează politicile de gen. În Germania, întreprinderile mari au o cotă obligatorie de participare egală a femeilor şi bărbaţilor în consiliile de administrare, pentru că în întreprinderile mari predomină hărţuirea sexuală la locul de muncă, şi atunci se încearcă nişte mecanisme de diminuare a fenomenului”.
La masa rotundă au fost invitate femei care în localităţile lor sunt lidere de opinii, sunt consiliere locale sau pur şi simplu cetăţeni care urmăresc atent şi se implică în viaţa comunităţiilor din care provin. Trainera Tatiana Şaptefraţi le-a explicat teoretic şi practic cum se evaluiază politicile publice prin prisma egalităţii de gen şi cine în actualele administraţii ar trebui să se ocupe de asta: „La nivel de întreprinderi şi la nivel de administraţie publică locală, pentru integrarea dimensiunii de gen în decizii este responsabil primarul şi consiliul local. Primarul – atunci când porneşte soluţionarea unei probleme, este acel care trebuie să se gândească ca problema să fie soluţionată pentru întreaga comunictate, nu doar pentru un grup îngust. Un ajutor şi un responsabil poate fi secretarul consiliului local, prin mâinile căruia trec toate actele normativele elaborate de către APL”.
În conformitate cu legea „Cu privire la asigurrea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi” din 2016, şi cu tratatele internaţionale, „egalitate de genuri semnifică egalitate în drepturi, şanse egale în exercitatea drepturilor; participare egală în toate sferele vieţii; tratare egală a femeilor şi bărbaţilor”. Doar trei primării rurale şi una municipală din Republica Moldova au inclus în fișa postului unui angajat obligativitatea de a examina actele administrative locale şi a le racorda la legislaţia privind egalitatea de gen.
„Eu nu ştiam că ar trebui să existe obligativitatea primarului sau secretrului de a elabora acte racordate la dimensiunea de gen. Vom şti însă cum să ne adresăm de azi înainte ca să cerem respectarea drepturilor femeilor, ca şi femeile să fie beneficiare egale de oricare proiecte, investiţii. Dacă trebuie sau nu femeia să conducă tractorul? Eu nu sunt de acord, dar am văzut informaţii precum că ar exista femei care lucrează pe camioane de curse lungi. Cred că sunt foarte puţine, dar dacă le 
place, ele sunt unităţi şi noi doar respectăm aceste munci. Nu am experienţa participării la procesul de luare a deciziilor în sat, dar sper că informaţiile auzite azi ne vor fi de folos pe viitor”, a spus Zinaida Gulîi din Slobozia-Duşca. Lidia Brânză, care de multă vreme este şi consilieră locală şi raională: „Pentru mine noutate a fost prezentarea documentelor, programelor, legilor, care sunt în dezvoltare, cu privire la integrarea dimensiunii de gen. Am învăţat că multe legi sunt, dar noi nu am învăţat până acum cum să le aplicăm corect. M-am prins însă azi că, în calitate de iniţiatoare de decizii la nivel local şi raional, nu întotdeauna m-am gândit asupra problemei din prisma egalităţii de gen. E important că azi ni s-a spus despre asta încă o dată”. Lidia Brânză a spus că s-a simţit uneori discriminată de bărbaţi, atunci când s-a implicat în treburile administrative, dar a fost mereu insistentă, şi a obţinut ceea ce şi-a propus, şi pe alte femei le sfătuiește să facă acelaşi lucru. Bărbaţilor le-ar sugera să trateze femeile în mod egal şi să le aprecieze calităţile şi profesionismul.
S. Cernov
Fotografii de la eveniment.
