Ziua Mondială Fără Tutun, 31 mai 2024, se marchează cu tema „Protejarea copiilor de interferența industriei tutunului”.
Accentul se pune pe mobilizarea eforturilor internaționale pentru a adopta reglementări mai puternice care să protejeze tinerii de produsele nocive din tutun și de practicile publicitare înșelătoare.
Deși consumul de tutun a scăzut de-a lungul anilor, datorită eforturilor majore ale comunității de control al tutunului, trebuie de făcut mai mult pentru a proteja aceste grupuri vulnerabile. Industria tutunului amenință nu numai sănătatea publică, ci provoacă tensiune economică și dependență a generației viitoare. Industria tutunului caută să submineze politicile de sănătate, afectează negativ mediul ambiant, iar din banii murdari cumpără influență, promovează narațiuni înșelătoare, profită de lacune și plătește pentru tactici de sabotare a legislației în controlul tutunului.
OMS sprijină tinerii la nivel global, care au implorat industria să nu mai interfereze în politicile de sănătate și să nu mai țintească cu noi produse dăunătoare din tutun și nicotină, promițând în același timp un viitor mai bun fără fum.
Nicotina conținută în tutun creează o dependență ridicată, iar consumul de tutun este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare și respiratorii, pentru peste 20 de tipuri sau subtipuri diferite de cancer și multe alte stări care afectează sănătatea. În fiecare an, peste 8 milioane de oameni mor din cauza consumului de tutun. Cele mai multe decese legate de tutun au loc în țările cu venituri mici și medii, care sunt adesea ținta interferențelor și marketingului agresiv al industriei tutunului.
Tutunul poate fi, de asemenea, mortal pentru nefumători. Expunerea la fumul de tutun secundar, provocă, în medie, 1,2 milioane de decese anual. Aproape jumătate din toți copiii respiră aer poluat de fumul de tutun și 65 000 de copii mor în fiecare an din cauza bolilor legate de expunerea la fumul de tutun secundar. Fumatul în timpul sarcinii poate duce la mai multe afecțiuni de sănătate pe tot parcursul vieții pentru bebeluși.
Contrar rezultatelor înregistrate la nivel global referitor la prevalența consumului de tutun, în Republica Moldova trei din 10 persoane (29,9%) sunt utilizatori actuali a produselor de tutun, cu o rată de aproximativ de șapte ori mai mare în rândurile bărbaților (52,0%) decât în rândurile femeilor (7,7%). La fel s-a înregistrat o creștere a prevalenței fumătorilor cu 2 puncte procentuale între anii 2013 și 2021. Fumatul produselor de tutun rămâne în continuare cel mai popular mod de utilizare a tutunului și nu a înregistrat diferențe semnificative la compararea rezultatelor studiului STEPS 2013 și 2021. Regretabil, dar a crescut raportul dintre fumătorii actuali de tutun din mediul urban și cel rural de la 1,13 la 1,31 în perioada anilor 2013 și 2021. Aceste rezultate plasează Republica Moldova printre țările cu cea mai înaltă rată de fumători în Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Produsele noi de nicotină și tutun precum țigările electronice și produsele din tutun încălzit câștigă popularitate în rândul tinerilor. Se estimează că 12,5% dintre adolescenții din Regiunea Europeană au folosit țigări electronice în 2022, comparativ cu 2% dintre adulți. În unele țări din regiune, ratele de utilizare a țigărilor electronice în rândul elevilor sunt de 2-3 ori mai mari decât ratele de consum de țigări convenționale.
Potrivit cercetărilor, produsele de nicotină consumate de adolescenți produc schimbări pe termen lung în creierul tinerilor, care încă se afla în stadiu de dezvoltare, ceea ce crește riscul utilizării abuzive de substanțe și apariția tulburărilor afective la vârsta adultă. Reglementarea acestor produse reprezintă o mare provocare pentru multe țări, din cauza diversității lor pe piață, precum și din cauza apariției continue a formelor noi.
Unitatea Teritorială Criuleni CSP Chișinău
