Cetăţenii activi schimbă atitudinea locuitorilor şi autorităţilor or. Criuleni faţă de deşeuri şi problemele de mediu
În a doua jumătate a anului 2019, oraşul Criuleni devenea a doua localitate din raion (după s. Râşcova), unde cetăţenilor li s-au creat condiţii de colectare selectivă a gunoiului şi deşeurile colectate chiar mergeau spre reciclare.
Realizarea se întâmpla graţie proiectului „Parteneriat pentru un mediu curat", aplicat de către AO FCPS și Primăria Criuleni la Programul de Granturi Mici al Facilităţii Globale de Mediu. Proiectul a presupus organizarea condiţiilor de colectare selectivă a gunoiului în or. Criuleni şi în satele Zolonceni şi Ohrincea (în contextul adoptării noii Legi nr. 209 privind deşeurile), activităţi de motivare a cetatenilor care locuiesc în case individuale sa nu arunce la gunoişte resturi vegetale biodegradabile, care pot fi ușor transformate în îngrășăminte organice, dar și sa nu le mai ardă, poluâd aerul. Activitățile acelui proiect erau orientate spre reducerea cantității de gunoi care nimerea în pădurea criuleneană unde este gunoiştea și care adesea se aprindea, şi se mai aprinde încă periodic, devenind o adevărate „cameră de gazare" a criulenenilor. În Ohrincea şi Zolonceni, sate din componenţa primăriei Criuleni, nu existau la acel moment posibilităţi de evacuare a gunoiului de la casele oamenilor de către serviciul comunal. O făcea fiecare independent, în locul unde le era mai aproape. Când problema a fost pusă pe ordinea de zi a autorităţilor ca şi un motiv de segregare socială a unei părţi din cetăţeni, locuitorii din Zolonceni au fost motivaţi să încheie contracte cu întreprinderea municipală şi de doi ani, conform unui orar, sunt deserviţi de serviciul de salubrizare, care le ridică gunoiul cu tractorul de la poartă. Pe lângă aceasta, în câteva zone din sat sunt amplasate platforme pentru colectarea gunoiului reciclabil. Cei de la Ohrincea au beneficiat de platforme dotate cu containere pentru gunoi reciclabil, dar satul locuit de peste o mie de locuitori, aşa şi nu şi-a soluţionat problema contractării serviciilor.
În primul an de desfăşurare a acestui proiect denumit „Parteneriat pentru un mediu curat", în or. Criuleni din grantul obținut și din contribuţia orașului, au fost construite 30 de platforme din beton (4 – în s. Ohrincea, 3 – în s. Zolonceni şi celelalte în or. Criuleni), cumpărate 20 de containere galbene pentru plastic şi instalate în or. Criuleni. Consiliul orăşenesc a alocat bani pentru 17 pubele pentru sticlă. La sursele din grantul GEF (15 mii de dolari), FCPS a cofinanţat din sursele IM Swedish Development Partner construcţia şi instalarea a 10 cutii din plasă pentru deşeuri din plastic, instalate în cele mai populate locuri din oraş, și a facilitat angajarea în câmpul muncii a trei persoane cu dizabilități la deservirea și monitorizarea curățeniei în jurul acestor platforme.
Din 2018 şi până în prezent, deşeurile selectate sunt preluate de către una din companiile licenţiate de salubrizare, care le stochează la platforma de sortare ce-i aparţine şi le mai sortează o dată după categorii. Potrrivit antreprenorului, Eugeniu Butucea, majoritatea deşeurilor colectate de compania sa sunt exportate la fabrici de reciclare de peste hotare.
Realizarea se întâmpla graţie proiectului „Parteneriat pentru un mediu curat", aplicat de către AO FCPS și Primăria Criuleni la Programul de Granturi Mici al Facilităţii Globale de Mediu. Proiectul a presupus organizarea condiţiilor de colectare selectivă a gunoiului în or. Criuleni şi în satele Zolonceni şi Ohrincea (în contextul adoptării noii Legi nr. 209 privind deşeurile), activităţi de motivare a cetatenilor care locuiesc în case individuale sa nu arunce la gunoişte resturi vegetale biodegradabile, care pot fi ușor transformate în îngrășăminte organice, dar și sa nu le mai ardă, poluâd aerul. Activitățile acelui proiect erau orientate spre reducerea cantității de gunoi care nimerea în pădurea criuleneană unde este gunoiştea și care adesea se aprindea, şi se mai aprinde încă periodic, devenind o adevărate „cameră de gazare" a criulenenilor. În Ohrincea şi Zolonceni, sate din componenţa primăriei Criuleni, nu existau la acel moment posibilităţi de evacuare a gunoiului de la casele oamenilor de către serviciul comunal. O făcea fiecare independent, în locul unde le era mai aproape. Când problema a fost pusă pe ordinea de zi a autorităţilor ca şi un motiv de segregare socială a unei părţi din cetăţeni, locuitorii din Zolonceni au fost motivaţi să încheie contracte cu întreprinderea municipală şi de doi ani, conform unui orar, sunt deserviţi de serviciul de salubrizare, care le ridică gunoiul cu tractorul de la poartă. Pe lângă aceasta, în câteva zone din sat sunt amplasate platforme pentru colectarea gunoiului reciclabil. Cei de la Ohrincea au beneficiat de platforme dotate cu containere pentru gunoi reciclabil, dar satul locuit de peste o mie de locuitori, aşa şi nu şi-a soluţionat problema contractării serviciilor.
În primul an de desfăşurare a acestui proiect denumit „Parteneriat pentru un mediu curat", în or. Criuleni din grantul obținut și din contribuţia orașului, au fost construite 30 de platforme din beton (4 – în s. Ohrincea, 3 – în s. Zolonceni şi celelalte în or. Criuleni), cumpărate 20 de containere galbene pentru plastic şi instalate în or. Criuleni. Consiliul orăşenesc a alocat bani pentru 17 pubele pentru sticlă. La sursele din grantul GEF (15 mii de dolari), FCPS a cofinanţat din sursele IM Swedish Development Partner construcţia şi instalarea a 10 cutii din plasă pentru deşeuri din plastic, instalate în cele mai populate locuri din oraş, și a facilitat angajarea în câmpul muncii a trei persoane cu dizabilități la deservirea și monitorizarea curățeniei în jurul acestor platforme.
Din 2018 şi până în prezent, deşeurile selectate sunt preluate de către una din companiile licenţiate de salubrizare, care le stochează la platforma de sortare ce-i aparţine şi le mai sortează o dată după categorii. Potrrivit antreprenorului, Eugeniu Butucea, majoritatea deşeurilor colectate de compania sa sunt exportate la fabrici de reciclare de peste hotare.
(Foto: ședință comună dintre reprezentanții primăriei, consiliului orășenesc și AO FCPS pe tema actualizării regulamentelor orășenești care reglementeaza salubrizarea)
Un alt proiect şi necesitatea regulamentelor orăşeneşti actualizate
La mijlocul anului 2020, în pofida pandemiei, aceeaşi asociaţie – Femeia şi Copilul-Protecţie şi Sprijin, a depus la aceleaşi finanţator – Programul de Granturi Mici al Facilităţii Globale de Mediu şi PNUD, un alt proiect, prin care şi-a propus să dezvolte cele începute în proiectul precedent. De data asta finanţatorul a aprobat un grant de 50 de mii de dolari, bani cu care, în următoarele luni din vara 2021, urmează a fi reconstruite şi dotate totalmente cu containere moderne 11 platforme de colectare a gunoiului din oraş. Acestea vor fi dotate cu containere suficiente pentru diferite tipuri de gunoi reciclabil, aşa încât să fie adaptate şi pentru autospeciale.
Crearea infrastructurii moderne era o necesitate stringentă, atâta timp cât cea veche datează cu anii 80, şi nu mai corespunde nici ceinţelor tehnice, nici celor estetice ale locuitorilor.
Paralel, AO FCPS şi-a propus să motiveze şi să ofere consultanţă consiliului orăşenesc pentru ca acesta să revadă regulamentele aplicate în oraş. Dacă până acum era valabil, de prin anul 2006, un regulament comun ce viza întreţinerea animalelor domestice şi salubrizarea, actualmente activiştii civici în parteneriat cu primăria lucrează asupra elaborării a două regulamente distincte: unul va viza întreţinerea animalelor şi albinelor, iar celălalt va reglementa comportamentul cetăţenilor privind gunoiul şi curăţenia, care va fi un document temeinic care să aibă la bază cele mai actuale legi adoptate pe domeniul managementului deşeurilor solide în R. Moldova.
De ce nu trebuie să lipsească aceste documente, explică Victoria Secu, directoare executivă a AO FCPS, implicată în elaborarea regulamentelor amintite:
„Noi ne dorim să contribuim la infrastructură, dar dacă aceste documente nu vor fi actualizate, nu ştim dacă vom avea temei să dezvoltăm mai departe mecanismul de funcţionare, de informare, monitorizare şi sancţionare. Ne dorim un regulament în care sunt clar stabilite atribuţiile fiecărei părţi: autorităţi - întreprindere municipală - cetăţean. Practic, e documentul care o să descrie cum o să fucnţioneze acest mecanism. Deja cât de bine va fi implementat, urmează să vedem. Aceste documente vor constitui baza legala a tot ce presupune infrastructură şi condiţii de colectare selectivă, cu perspective de dezvoltare pe viitor".
Victoria Secu ne-a mai comunicat că la elaborarea celor două regulamente au fost luate în calcul prevederile a cinci legi, dintre care cea mai nouă e Legea nr. 209 din 2016 privind deşeurile, a Hotărârii Guvernului Nr. 248 din 2013 cu privire la aprobarea Strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, şi a altor trei hotărâri de Guvern privind domeniul sanitar, şi a câtorva ordine date de ANSA privind reglementările legate de activităţile cu animalele.
Un rol special în abordarea tematicii deșeurilor îl au tinerii voluntari. La Criuleni acest rol și l-au asumat conștient beneficiarii Centrului de Resurse pentru Tineri "UNIT", care au fost instruiți să le explice cetățenilor că e nevoie să selecteze deșeurile dacă au aceste condiții (următoarele imagini sunt despre aceste activități).
Crearea infrastructurii moderne era o necesitate stringentă, atâta timp cât cea veche datează cu anii 80, şi nu mai corespunde nici ceinţelor tehnice, nici celor estetice ale locuitorilor.
Paralel, AO FCPS şi-a propus să motiveze şi să ofere consultanţă consiliului orăşenesc pentru ca acesta să revadă regulamentele aplicate în oraş. Dacă până acum era valabil, de prin anul 2006, un regulament comun ce viza întreţinerea animalelor domestice şi salubrizarea, actualmente activiştii civici în parteneriat cu primăria lucrează asupra elaborării a două regulamente distincte: unul va viza întreţinerea animalelor şi albinelor, iar celălalt va reglementa comportamentul cetăţenilor privind gunoiul şi curăţenia, care va fi un document temeinic care să aibă la bază cele mai actuale legi adoptate pe domeniul managementului deşeurilor solide în R. Moldova.
De ce nu trebuie să lipsească aceste documente, explică Victoria Secu, directoare executivă a AO FCPS, implicată în elaborarea regulamentelor amintite:
„Noi ne dorim să contribuim la infrastructură, dar dacă aceste documente nu vor fi actualizate, nu ştim dacă vom avea temei să dezvoltăm mai departe mecanismul de funcţionare, de informare, monitorizare şi sancţionare. Ne dorim un regulament în care sunt clar stabilite atribuţiile fiecărei părţi: autorităţi - întreprindere municipală - cetăţean. Practic, e documentul care o să descrie cum o să fucnţioneze acest mecanism. Deja cât de bine va fi implementat, urmează să vedem. Aceste documente vor constitui baza legala a tot ce presupune infrastructură şi condiţii de colectare selectivă, cu perspective de dezvoltare pe viitor".
Victoria Secu ne-a mai comunicat că la elaborarea celor două regulamente au fost luate în calcul prevederile a cinci legi, dintre care cea mai nouă e Legea nr. 209 din 2016 privind deşeurile, a Hotărârii Guvernului Nr. 248 din 2013 cu privire la aprobarea Strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, şi a altor trei hotărâri de Guvern privind domeniul sanitar, şi a câtorva ordine date de ANSA privind reglementările legate de activităţile cu animalele.
Un rol special în abordarea tematicii deșeurilor îl au tinerii voluntari. La Criuleni acest rol și l-au asumat conștient beneficiarii Centrului de Resurse pentru Tineri "UNIT", care au fost instruiți să le explice cetățenilor că e nevoie să selecteze deșeurile dacă au aceste condiții (următoarele imagini sunt despre aceste activități).
(Foto: adunare sectorială pe problema deșeurilor la Ohrincea)
Opinia cetăţenilor şi motivarea lor, importantă pentru reuşita proiectului
Pornind de la convingerea că cetăţeanul poate fi motivat să facă ceva dacă are nevoie de asta cu adevărat, un grup de tineri a aderat la mişcarea pentru salubrizare apărută în or. Criuleni cu un proiect propriu de mediu.
De această dată, Asociaţia Obştească pentru Dezvoltare Comunitară şi Dialog Deschis (DCDD) a solicitat parteneriatul AO FCPS, şi în urma unui concurs de granturi, cu suportul Uniunii Europene şi ERIM în Moldova - IREX Europe, su suportul informațional al „Est-Curier", desfăşoară actualmente o campanie de informare printre locuitorii oraşului Criuleni şi satelor Ohrincea şi Zolonceni, despre necesitatea şi beneficiul sortării gunoiului şi reciclării.
Campania se completează cu elaborarea şi difuzarea a patru produse video, promovare pe reţelele sociale, din care criuleneni de rând, îşi îndeamnă semenii să selecteze gunoiul de acasă, înainte să ajungă la tomberon, şi astfel să obţină, cu efort comun, ca gunoiştea din pădure, care era odată mult mai mică, să nu se mai extindă.
În primul video difuzat pe pagina proiectului #CriuleniFaraDeșeuri, un grup de tineri se implică să urmărească, dacă deșeurile colectate în Criuleni chiar ajung la o linie de sortare. Antreprenorul Eugeniu Butucea le demonstrează că deșeurile pe care le ridică sunt ulterior sortate și marea majoritate chiar exportate (vezi mai jos câteva din produserle realizate du suportul Uniunii Europene și ERIM).
Graţie aceluiași proiect, infrastructura de colectare selectivă din oraş s-a completat cu patru boxe pentru deşeuri de echipamente electrice şi electronice.
Vlad Panfilii, coordonatorul proiectului comun al celor două organizaţii, denumit „Selectăm şi reciclăm, sănătate să avem!", este de părere că informarea corectă și încurajarea locuitorilor să sorteze deșeurile vine drept o completare firească a eforturilor depuse de AO FCPS prin care s-a reușit crearea infrastructurii de colectare selectivă a deșeurilor în Criuleni.
„Pentru a opri extinderea gunoiștii neautorizate și poluarea aerului, solului și apelor subterane, e nevoie ca cât mai mulți locuitori să conștientizeze problema, să înceapă a sorta deșeurile acasă și să utilizeze tomberoanele speciale pentru fiecare tip de deșeu. Mai mult, am reușit să punem bazele infrastructurii de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice în Criuleni. Astfel, acestea nu vor nimeni la groapa de gunoi, dar vor fi transmise unei companii autorizate spre reciclare" – susţine Vlad Panfilii.
De această dată, Asociaţia Obştească pentru Dezvoltare Comunitară şi Dialog Deschis (DCDD) a solicitat parteneriatul AO FCPS, şi în urma unui concurs de granturi, cu suportul Uniunii Europene şi ERIM în Moldova - IREX Europe, su suportul informațional al „Est-Curier", desfăşoară actualmente o campanie de informare printre locuitorii oraşului Criuleni şi satelor Ohrincea şi Zolonceni, despre necesitatea şi beneficiul sortării gunoiului şi reciclării.
Campania se completează cu elaborarea şi difuzarea a patru produse video, promovare pe reţelele sociale, din care criuleneni de rând, îşi îndeamnă semenii să selecteze gunoiul de acasă, înainte să ajungă la tomberon, şi astfel să obţină, cu efort comun, ca gunoiştea din pădure, care era odată mult mai mică, să nu se mai extindă.
În primul video difuzat pe pagina proiectului #CriuleniFaraDeșeuri, un grup de tineri se implică să urmărească, dacă deșeurile colectate în Criuleni chiar ajung la o linie de sortare. Antreprenorul Eugeniu Butucea le demonstrează că deșeurile pe care le ridică sunt ulterior sortate și marea majoritate chiar exportate (vezi mai jos câteva din produserle realizate du suportul Uniunii Europene și ERIM).
Graţie aceluiași proiect, infrastructura de colectare selectivă din oraş s-a completat cu patru boxe pentru deşeuri de echipamente electrice şi electronice.
Vlad Panfilii, coordonatorul proiectului comun al celor două organizaţii, denumit „Selectăm şi reciclăm, sănătate să avem!", este de părere că informarea corectă și încurajarea locuitorilor să sorteze deșeurile vine drept o completare firească a eforturilor depuse de AO FCPS prin care s-a reușit crearea infrastructurii de colectare selectivă a deșeurilor în Criuleni.
„Pentru a opri extinderea gunoiștii neautorizate și poluarea aerului, solului și apelor subterane, e nevoie ca cât mai mulți locuitori să conștientizeze problema, să înceapă a sorta deșeurile acasă și să utilizeze tomberoanele speciale pentru fiecare tip de deșeu. Mai mult, am reușit să punem bazele infrastructurii de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice în Criuleni. Astfel, acestea nu vor nimeni la groapa de gunoi, dar vor fi transmise unei companii autorizate spre reciclare" – susţine Vlad Panfilii.
(Foto: ședințîă de informare despre necesitatea utilizării tomberoanelor pentru plastic conform destinației în or. Criueni)
Iniţiativele cetăţenilor adesea schimbă şi viziunile autorităţilor
Pentru că ordinea în managementul deşeurilor solide este cerută de cetăţeni, care sunt nemulţumiţi de cum arată actualele platforme, cu ce tehnică operează întreprinderea municipală, care este veche şi insuficientă, autorităţile caută modele de urmat în gestionarea deşeurilor printre alte comunităţi din ţară.
În cadrul proiectului „Parteneriat pentru un mediu curat II" un grup de angajaţi ai primăriei Criuleni împreună cu primarul or. Criuleni, Mihail Sclifos, consilieri orăşeneşti şi membrii ONG-urilor menţionate care implementează proiecte de mediu în oraşul Criuleni, au vizitat primăria Sărata Veche, r. Făleşti, pentru un schimb de experienţă.
Maria Galiţ, primarul localităţii vizitate, a spus că primele acţiuni orientate spre îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în primăria pe care o conduce au început în 2007, cu fondarea unei întreprinderi municipale. A urmat achiziţionarea unui tractor şi implementarea, cu ajutorul ONG-ului local „Viitorul", a trei proiecte, scopul cărora a fost schimbarea percepţiei oamenilor despre modul cum gestionează gunoiul. Schimbarea şi motivarea oamenilor este un proces greu, dar realizabil, iar motivarea lor, comunicarea cu cetăţenii cât mai aproape şi mai des, susţinerea iniţiativelor civice, face posibilă schimbarea spre bine, spunea Maria Galiţ.
La Criuleni, grație activităților organizațiilor neguvernamentale, problema deșeurilor a căpătat mai multă vizibilitate. Activitățile realizate în cele trei localități ale primăriei Criuleni au asigurat și o platformă de discuție dintre autorități, activiști civici și cetățeni care au discutat problema serviciilor publice de salubrizare. Toți participanții și-au expus viziunile și au înaintat propuneri, care vor putea fi luate ca bază pentru viitoarele proiecte sau chiar realizate în proiectele curente.
Astfel, pe parcursul lunilor mai și iunie, în or. Criuleni și cele două sate, Ohrincea și Zolonceni, au avut loc 11 adunări sectoriale, la care voluntarii implicați în procesul de informare a cetățenilor au încercat să motiveze oamenii să selecteze deșeurile care le elimină din gospodării, să folosească corect și după destinație containerele instalate deja în locuri publice, au atenționat cetățenii și despre necesitatea stocării în locuri amenajate special în Criuleni a deșeurilor de echipamente electrice și electronice.
În cadrul proiectului „Parteneriat pentru un mediu curat II" un grup de angajaţi ai primăriei Criuleni împreună cu primarul or. Criuleni, Mihail Sclifos, consilieri orăşeneşti şi membrii ONG-urilor menţionate care implementează proiecte de mediu în oraşul Criuleni, au vizitat primăria Sărata Veche, r. Făleşti, pentru un schimb de experienţă.
Maria Galiţ, primarul localităţii vizitate, a spus că primele acţiuni orientate spre îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în primăria pe care o conduce au început în 2007, cu fondarea unei întreprinderi municipale. A urmat achiziţionarea unui tractor şi implementarea, cu ajutorul ONG-ului local „Viitorul", a trei proiecte, scopul cărora a fost schimbarea percepţiei oamenilor despre modul cum gestionează gunoiul. Schimbarea şi motivarea oamenilor este un proces greu, dar realizabil, iar motivarea lor, comunicarea cu cetăţenii cât mai aproape şi mai des, susţinerea iniţiativelor civice, face posibilă schimbarea spre bine, spunea Maria Galiţ.
La Criuleni, grație activităților organizațiilor neguvernamentale, problema deșeurilor a căpătat mai multă vizibilitate. Activitățile realizate în cele trei localități ale primăriei Criuleni au asigurat și o platformă de discuție dintre autorități, activiști civici și cetățeni care au discutat problema serviciilor publice de salubrizare. Toți participanții și-au expus viziunile și au înaintat propuneri, care vor putea fi luate ca bază pentru viitoarele proiecte sau chiar realizate în proiectele curente.
Astfel, pe parcursul lunilor mai și iunie, în or. Criuleni și cele două sate, Ohrincea și Zolonceni, au avut loc 11 adunări sectoriale, la care voluntarii implicați în procesul de informare a cetățenilor au încercat să motiveze oamenii să selecteze deșeurile care le elimină din gospodării, să folosească corect și după destinație containerele instalate deja în locuri publice, au atenționat cetățenii și despre necesitatea stocării în locuri amenajate special în Criuleni a deșeurilor de echipamente electrice și electronice.
Cât este de actuală problema managementului deşeurilor în Moldova?
Evghenii Camenșcic, expert în domeniul eficienței energetice și al managementului deșeurilor, la una din şedinţele de informare pentru jurnaliștii care abordează probleme de mediu, spunea că în Moldova, este problematică nu doar sortarea gunoiului, dar și colectarea acestuia.
„Doar 30 la sută din populație au acces la evacuarea organizată a gunoiului. Celelalte 70% aruncă gunoiul la gunoiștile spontane. Doar 6% din populaţie de la sate şi doar 60% din populaţia oraşelor au acces la infrastructura de colectare a gunoiului. O problemă este că autoritățile nu au o viziune strategică de soluționare a acestei chestiuni. Trebuie să pornească de la baza legislativă. Apoi să fie elaborate strategia și planul de acțiuni. Noi avem Legea privind deșeurile, însă aceasta oferă doar o prezentare generală despre gestionarea deșeurilor. Trebuie să fie regulamente concrete. De asemenea, trebuie să fie majorată plata pentru evacuarea gunoiului. Statul trebuie să creeze un sistem funcțional pentru colectarea deșeurilor și atunci populația le va sorta. Aici nici nu e vorba despre mentalitate. Moldovenii pleacă în țările europene și acolo sortează deșeurile. Iar când revin în Moldova, încetează să facă acest lucru, pentru că în țară nu există un sistem de colectare separată bine pus la punct".
Expertul consideră că soluţia problemei s-ar baza pe trei piloni: management eficient, infrastructură suficientă şi informarea constantă a populaţiei.
„Doar 30 la sută din populație au acces la evacuarea organizată a gunoiului. Celelalte 70% aruncă gunoiul la gunoiștile spontane. Doar 6% din populaţie de la sate şi doar 60% din populaţia oraşelor au acces la infrastructura de colectare a gunoiului. O problemă este că autoritățile nu au o viziune strategică de soluționare a acestei chestiuni. Trebuie să pornească de la baza legislativă. Apoi să fie elaborate strategia și planul de acțiuni. Noi avem Legea privind deșeurile, însă aceasta oferă doar o prezentare generală despre gestionarea deșeurilor. Trebuie să fie regulamente concrete. De asemenea, trebuie să fie majorată plata pentru evacuarea gunoiului. Statul trebuie să creeze un sistem funcțional pentru colectarea deșeurilor și atunci populația le va sorta. Aici nici nu e vorba despre mentalitate. Moldovenii pleacă în țările europene și acolo sortează deșeurile. Iar când revin în Moldova, încetează să facă acest lucru, pentru că în țară nu există un sistem de colectare separată bine pus la punct".
Expertul consideră că soluţia problemei s-ar baza pe trei piloni: management eficient, infrastructură suficientă şi informarea constantă a populaţiei.
