„Lumea se confruntă cu o incertitudine crescândă, de la tensiuni geopolitice la instabilitate economică și preocupări tot mai mari legate de securitate. Aceste provocări se extind din ce în ce mai mult în sfera digitală, modelând modul în care oamenii accesează informații, comunică și experimentează libertatea pe internet. Echipa noastră a analizat libertatea internetului la nivel mondial, acoperind 171 de țări și evaluând cât de ușor pot oamenii accesa următoarele servicii: Site-uri web torrent, Site-uri web cu conținut pentru adulți, Rețele sociale, Conținut politic, social sau religios, Servicii VPN.” - notează autorii studiului, publicat pe Cloudwards.net.

Potrivit studiului, din țările analizate, 11 țări a obținut cel mai înalt scor de 92 p. din 100 în ceea ce privește libertatea Internetului, ceea ce înseamnă că cetățenii acestora se confruntă cu cele mai puține restricții online. Aceste țări sunt pe patru continente și e vorba de Belgia, Norvegia, Finlanda, Islanda, Danemarca, Slovacia, Liechtenstein, Surinam, Costa Rica, Timorul de Est și Noua Zeelandă.

Coreea de Nord, unde doar cetățenii cei mai de încredere ai regimului pot utiliza internetul global, a obținut un scor de zero puncte pentru libertatea pe internet. 

Rusia, Pakistan, Iran și China au obținut fiecare doar 4 puncte, fiind aproape la limita de jos a libertății Internetului. Țările aflate la sau aproape de sfârșitul listei (cu un scor de 20 sau mai puțin) sunt distribuite pe trei continente: Asia, Africa și Europa, și sunt următoarele: Belarus, Turcia, Egipt, Syria, Iraq, Arabia Saudită, Sudan, Turkmenistan, Yemen, India, Bangladesh, Myanmar, etc.

SUA a obținut un scor general de 64, într-un rând cu Africa de Sud, Japonia, Australia și alte țări din mijlocul clasamentului. Marea Britanie și Coreea de Sud, cu scoruri de 52 și, respectiv, 32, se află în urma acestora. 

Republica Moldova a obținut un scor de 84 de puncte, la fel ca și Austria, Slovenia, Croația, Macedonia, Grecia, Muntenegru, Polonia, Ivory Coast. Internetul este mai restricționat în România ( 64 de puncte) și Ucraina (44 de puncte), Bulgaria (72), Georgia (64 p.).

Experții motivează cenzura online din necesitatea de a proteja persoanele vizate de discursuri de ură până la reprimarea disidenței politice. În țările deosebit de restrictive, cenzura și monitorizarea internetului sunt instrumente utilizate frecvent pentru a controla discursurile. Unele țări au căpătat un scor mic din motive că au restricționat accesul copiilor la rețele. 

Autorii studiului au creat și o hartă interactivă, care prezintă clasamentul celor 171 de țări în care s-a cercetat libertatea Internetului.