Analiza indică faptul că, în primele șase luni ale anului, condițiile favorabile evaporării intense au devenit de aproximativ 80 de ori mai probabile în Europa de Vest și de 40 de ori mai probabile în Europa de Est, comparativ cu perioada preindustrială. Seceta solului agricol este, la rândul său, de cinci ori mai probabilă în vestul continentului și de 11 ori mai probabilă în est.

Efectele sunt deja resimțite în mai multe state europene. Franța riscă să înregistreze cea mai slabă recoltă de porumb din ultimii 50 de ani, în timp ce România a impus restricții privind accesul fermierilor la apa destinată irigațiilor. În Țările de Jos a fost declarată penurie de apă, iar șapte insule din Grecia au instituit stare de urgență din cauza secetei.

Nivelurile reduse ale apelor au afectat, de asemenea, transportul naval, agricultura și activitatea unor întreprinderi industriale. Cercetătorii avertizează că temperaturile extreme devin un factor tot mai important în apariția secetei, deoarece aerul mai cald favorizează evaporarea înainte ca apa să poată rămâne în sol.

Concluziile studiului arată că secetele europene nu mai sunt determinate doar de lipsa precipitațiilor. În contextul încălzirii globale, chiar și perioadele relativ obișnuite de vreme uscată pot produce consecințe grave asupra agriculturii, economiei și rezervelor de apă.