Pe parcursul anului 2016, Inspectoratul raional de Poliţie a înregistrat 805 infracţiuni, în creştere cu 12,12% faţă de anul 2015, când au fost înregistrate 581 infracţiuni. Pe plan naţional fenomenul infracţional a înregistrat o creştere cu 6,14 %.
Creştere a înregistrat numărul crimelor excepţional de grave – de la 1 la 2 sau plus 100%; mai puţin grave – de la 406 infracţiuni în anul precedent, la 495 în anul 2016 sau + 21,9%; şi la numărul crimelor uşoare – de la 170 în anul 2015 la 188 în anul 2016, sau +10,6%.
Descreştere s-a înregistrat la restul categoriilor de infracţiuni. Astfel, au fost înregistrate mai puţine infracţiuni deosebit de grave numărul cărora s-a redus cu -18,8% (au fost înregistrate 13 infracţiuni în comparaţie cu 16 în perioada analogică a anului precedent), grave – de la 125 infracţiuni în anul precedent la 107 în anul raportat, sau -14,4%.
Tradiţional, cele mai multe crime în societate se produc contra patrimoniului, fiind urmate de infracţiunile contra persoanei şi a familiei.
Contra patrimoniului, în 2016, s-au produs 448 de infracţiuni (comparativ cu 345 în 2015, sau creştere cu +29,9%)
– furturi – 386 (comparativ cu 299 sau +29,1%);
– jafuri – 17 (comparativ cu 14 sau +21,4%);
– tâlhării – 11 (comparativ cu 2 sau +450%);
– escrocherii – 16 (comparativ cu 10 sau +60%);
– şantaj – 1 (comparativ cu zero, sau +100%);
– răpirea mijloacelor de transport – 6 (comparativ cu 2 sau +200%).
Numărul infracţiunilor comise contra persoanei a scăzut cu 28,6, de la 42 în 2015 la 30 în 2016.
– omoruri cu tentative – 3 (acelaşi număr ca în 2015);
– vătămare intenţionată gravă – 10 (comparativ cu 11 sau -9,1%);
– vătămare intenţionată medie – 10 (comparativ cu 23 sau -56,5%).
privind viaţa sexuală – 19 infracţiuni (17 infracţiuni sau +11,8%)
– violuri – 10 infracţiuni (comparativ cu 5 infracţiuni)
– contra familiei – 45 infracţiuni (comparativ cu 41 sau +9,8%)
– în domeniul transporturilor – 143 infracţiuni (comparativ cu 130 infracţiuni sau descreştere cu +10%):
– accidente rutiere – 13 (comparativ cu 29 sau -55,2%);
– persoane decedate – 6 (comparativ cu 13 sau -53,8%);
– conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate cu grad avansat – 130 (comparativ cu 101 în anul precedent).
– circulaţia ilegală a drogurilor – 8 infracţiuni (3 în 2015, sau +166,7%)
– infracţiuni comise de persoane cu funcţii de răspundere – 6 infracţiuni (comparativ cu 1, adică creştere cu +500%)
– huliganism – 40 infracţiuni (comparativ cu 38 în 2015, sau +5,3%).
Dacă ne referim la portretul social al persoanelor care comit infracţiuni, apoi în continuare rămâne actuală problema criminalităţii în rândurile persoanelor fără o sursă constantă de venit şi ale minorilor, ai căror părinţi au plecat peste hotare.
Pe parcursul ultimilor ani s-a observat influenţa crizei economice asupra situaţiei criminogene care a determinat creşterea, iar apoi menţinerea numărului de crime comise de persoane apte de muncă dar fără ocupaţie. Astfel, greutatea specifică a numărul de crime comise de persoane fără ocupaţie constituie 79,78% din totalul crimelor descoperite.
În comparaţie cu perioada analogică a anulii 2015, în anul 2016 se atestă o creştere a numărului crimelor comise de persoane cu antecedente penale – de la 13 la 24 sau +84,6%. În sensul celor relatate, sunt necesare activităţi în vederea resocializării persoanelor din categoria menţionată, sporirea calităţii activităţii organelor de probaţiune, ridicarea nivelului activităţilor profilactice ale organelor de menţinere a ordinii publice.
În perioada raportată, se atestă o creştere a numărului crimelor comise în grup – 17 în anul 2016 contra 12 în anul precedent, sau +41,67%. Majoritatea crimelor comise în grup ţin de categoria celor contra patrimoniului. O provocare pentru organele de drept este prevenirea concreşterii elementelor criminale în grupuri, această sarcină urmând a fi una prioritară în activitatea de prevenire şi combatere a criminalităţii, exercitată în perioada imediat următoare de către organele de urmărire penală şi cea specială de investigaţie.
Analiza structurală şi calitativă a criminalităţii indică asupra unui şir de factori îngrijorători. Dacă, pe de o parte, putem justifica sporirea numărului de infracţiuni înregistrate privind circulaţia ilegală a drogurilor prin eficienţa măsurilor proactive a poliţiei la depistarea şi documentarea cazurilor de punere a stupefiantelor în circulaţie ilicită, sau a celor privind violenţa domestică prin sporirea activităţii organelor de ordine la depistarea infracţiunilor din domeniu, apoi creşterea numărului de infracţiuni contra libertăţii sexuale, a numărului de infracţiuni comise în locuri publice, precum şi a numărului de furturi din locuinţe, urmează să ne îngrijoreze şi să ne mobilizeze la întreprinderea urgentă a măsurilor de combatere şi profilaxie.
Crime comise în locuri publice
În anul 2016, au fost înregistrate cca 40 infracţiuni calificate drept huliganism, şi un număr mare de sustrageri comise în locuri publice, printre care furturi, jafuri, tâlhării şi pungăşie. Printre factorii, care fac posibil comportamentul antisocial în locurile publice, urmează de menţionat proasta gestionare a spaţiilor publice de către proprietari sau gestionari, patrularea insuficientă în locurile publice din partea forţelor de ordine. Drept soluţii pentru prevenirea pe viitor a infracţiunilor în locuri publce urmează de realizat patrularea calitativă a locurilor publice, asigurarea iluminării stradale calitative, asigurarea supravegherii video a locurilor publice, extinderea formelor de participare a populaţiei şi agenţilor economici la profilaxia încălcărirlor de lege, inclusiv susţinerea măsurilor de instalare a sistemelor de supraveghere video de către agenţii economici şi persoane particulare, crearea unei hărţi locale a instalaţiilor de supraveghere în scopul utilizării efective a acestora la profilaxia şi descoperirea infracţiunilor.
Furturile comise din locuinţe au ajuns la cifra de 93 în 2016, comparativ cu 83 în anul precedent, sau cifra este în creştere cu +12%. Tendinţa de creştere se manifestă pe fundalul creşterii numărului de locuinţe, ale căror stăpâni au părăsit temporar domiciliul. În acest sens sunt binevenite acţiuni comune cu implicarea autorităţilor locale, ale forţelor de ordine, a vecinilor, pentru formarea de parteneriate îndreptate spre evidenţa şi supravegherea unor astfel de locuinţe.
Adrian Bordianu, procurorul-şef al Procuraturii raionului Criuleni
