Vestea despre vandalizarea a 30 de morminte din cimititul satului Măgdăceşti a zburat repede peste hotarele localității. Operativ a fost găsit și autorul isprăvii, în prim plan ieșind o altă problemă tăcută, dar acută cu care se confruntă societatea noastră. Autorul dezastrului din cimitir este un tânăr de 24 ani din Măgdăcești, bolnav psihic. Locuiește singur și a făcut o criză distrugând totul în propria casă, și ieșind în toiul nopții din ogradă a facut mai multe năzbâtii, forța distructivă prevalând asupra rațiunii. Deși periodic este internat pentru tratament specializat, prima dată s-a dezlănțuit așa de grav.
Primara degrevată din funcție ne-a comunicat, că APL l-a ajutat să-și amenajeze casa, lăsată moștenire de mama lui, că îi acordă suport material periodic. Până la vârsta de 18 ani avea și un tutore care se îngrijea de starea lui, acum e singur, căci relațiile cu rudele sunt tensiona-te, aşa că e mai mult în custodia primăriei. Primara Liuba Cojocaru spune că :”În localitate mai sunt vreo patru persoane cu dereglări psihice și e complicat să-i gestionezi. Cei care au părinții alături primesc tratamentul cu regularitate și sunt inofensivi. Persoanele solitare ar trebui să fie cazate în instituții specializate pentru securitatea lor și a celor din jur.” După reforma din internatele psiho-neurologice, practic, în fiecare localitate s-au întors copiii ascunși de ochii lumii pentru a fi integrați în comunitate. Procesul însă este foarte anevoios, pentru că o bună parte din membrii comunității noastre sunt reticenți la vulnerabilitatea semenilor,iar bolnavii nu au abilitățile necesare pentru a trăi independent întrun mediu modern. Din acest motiv și apar conflictele, agresivitatea și toată vină este pusă în cârca celui bolnav. El a băut vin, el a stricat, a bruscat, s-a comportat inadecvat pentru că are certificat de dizabilitate mentală, iar cel considerat sănătos, care l-a servit cu vin sau alte produse alcoolice știind că acestea-s incomaptibile cu medicamentele, se consideră nevinovat. Preferăm să ne considerăm creștini, civilizați, dar suntem iresponsabili față de semeni, intoleranți și aroganți mai ceva ca predecesorii din secolul XYIII.
– E o problemă socială, – afirmă medicul psihiatru Iurie Noviţchi de la Centrul de sănătate Criuleni. – În raionul Criuleni sunt la evidenţă cca 300 persoane cu tulburări de personalitate şi de comportament grave. Îngrijirea lor e de competenţa familiei şi a statului. Medicamentele sunt parţial compensate, iar pentru retardul mental preparatele psihotrope trebuiesc cumpărate la preţ deplin. E complicat. Comunitatea e datoare să-I ajute să se integrerze, nu să-I izoleze. Internarea în instituţii specializate acum e foarte anevoioasă, se face doar prin hotărârea instanţei de judecată. Pentru a ajuta familiile care au un membru cu di-zabilitate mentală să facă faţă situaţiei sunt necesare nişte centre de plasament temporar, dar deocamdată nu le avem. Rămâne ca asistenţa socială să se implice mai mult, în cazul când aceştia nu au pe nimeni.”
Incidentul de la Măgdaceşti, oricât de regretabil ar fi, vine să ne amintească că liniştea întro comunitate de oameni civilizaţi e garantată de relaţiile de ajutorare, susţinere şi responsabilitate dintre persoane, indiferent de statutul social, condiţia fizică sau materială. În timp ce pregăteam materialul pentru tipar a mai venit o veste încurajatoare în acest sens.
Peroanele ce îngrijesc de dizabili adulţi tot au dreptul la pensie
La 24 septembrie 2019 Curtea Constituțională a examinat sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituționalitatea unor prevederi din Legea cu privire la sistemul public de pensii, depusă la solicitarea Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. Legea contestată prevedea posibilitatea asimilării cu stagiul de cotizare doar a perioadei de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă cu vârsta de până la 18 ani, acest drept nefiind aplicabil pentru perioada de îngrijire a unei persoane adulte cu dizabilitate severă (cum ar fi, spre exemplu, fiul/fiica, frate/sora care au atins vârsta de 18 ani, părinte, buneii și alte persoane adulte cu di-zabilitate severă). Curtea a constatat că prevederile contestate din Legea nr. 156 privind sistemul public de pensii generează discriminarea persoanelor care îngrijesc de persoane adulte cu dizabilitate severă în raport cu persoanele care îngrijesc de minorii cu dizabilitate severă, în accesul la pensie pentru limită de vârstă. Având în vedere obligația imediată pe care o are Republica Moldova ca Stat Parte la Pactul Internațional privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale de a remedia discriminarea existentă în reglementarea exercițiului dreptului la pensie, Curtea și-a rezervat prerogativa de a stabili prin hotărâre o soluție până va interveni Parlamentul cu amendamente conforme cu raționamentele acestei Hotărâri. Această soluție le impune autorităților responsabile din sistemul public de pensii ca, la sesizarea beneficiarilor (părintele, tutorele sau curatorul persoanei cu dizabilități severe), să dea curs demersurilor lor, indiferent de vârsta persoanei cu dizabilități severe care se află la îngrijirea acestora. Astfel părinții, tutorii sau curatorii persoanelor cu dizabilități severe, care se regăsesc în situația examinată de Curte, au tot temeiul să se adreseze către Casele Teritoriale de Asigurări Sociale pentru reexaminarea dreptului la pensie.
Această hotărâre lasă o rază de speranţă că şi persoanele cu dizabilitate mentală nu vor rămâne doar în grija asistentului social, care oricât s-ar stradui, fizic nu reuşeşte să substituie familia şi să supravegheze dacă beneficiarii beau pastilele la ora cuvenită. Incidentul de la Măgdăceşti se poate întâmpla în orice localitate, căci dizabilitatea fizică se vede de la o poştă, cea mentală se observă mai greu şi trebuie să învăţăm a conveţui în diversitate.
E. Chiriac
fotosimbol
