La 24 noiembrie, un număr mic de locuitori ai or. Criuleni au răspuns invitației primăriei de a participa la dezbateri publice cu privire la proiectul de construcție pe terenul Stațiunii Didactice Experimentale (SDE) Criuleni a unei unități de procesare a subproduselor de origine animalieră (SOA). Cetățenii au fost invitați să participe și să se informeze din prima sursă despre ce este vorba.
Esența proiectului a fost explicată pe îndelete, cu imagini foto, video în 3D, de către Liviu Gumovschi, director executiv al Unității Consolidate pentru Implementarea Proiectelor în domeniul agriculturii, finanțate de Banca Mondială. O parte din cei prezenți și-au expus poziția ”pentru” construcție, altă parte – împotrivă, alții au ascultat și au rămas cu concluziile pentru ei.
– Banca Mondială vine în sprijinul Republicii Moldova pentru a construi acest sistem de prelucrare, colectare a SOA nedestinate consumului uman. Nu este vorba de crearea doar a unei fabrici, dar a unui întreg sistem, care să aibă pornire în mintea fiecărui cetățean al Republicii Moldova că deșeurile respective nu trebuie să fie aruncate cum se face acum, sau nu trebuie să fie îngropate animalele, cum se face acum, care poluează mediul. Alternativa este prelucrarea acestor deșeuri și transformarea lor în produse care vor aduce valoare. SOA, care vor fi prelucrate în această fabrică, sunt repartizate pe trei categorii. Categoria I sunt cele mai periculoase: părțile corpului animalelor confirmate cu boli grave, inclusiv animalele de companie care au pierit (pe care acum oamenii le îngroapă în grădini sau le aruncă pe ascuns la gunoiștile satelor); animalele pierite la grădinile zoologice și deșeurile de la catering (resturile de mâncare rămase după servirea mâncării pasagerilor în avioane). Categoria II – tuburile digestive ale animalelor (intestinele) și produsele animaliere care conțin reziduuri de medicamente. Categoria III, cele mai inofensive, sunt carcasele de animale, pieile, penele, copitele, coarne provenite de la animalele sacrificate la un abator. În prezent în Republica Moldova nu există infrastructură de colectare și prelucrare a acestor categorii de produse nedestinate consumului uman, în condiții de igienă, stipulate în acordul de asociere la UE (n.r. – asemenea fabrici sunt în România și în Ucraina). Resturile de care vă vorbesc, lăsate să putrezească la întâmplare, sau îngropate, ajung în solul pe care-l prelucrăm, în apele pe care le bem, în râulețele mici care se scurg în cele mari, etc. Avem nevoie de această unitate de procesare ca să putem transforma toate aceste produse fie în făină de carne și oase (din deșeurile de categoria I), care poate fi doar incinerată la fabrica de ciment. Dintr-o parte de produse se va obține o cantitate de ulei tehnic, care va putea fi folosit la încălzirea pentru unitatea de procesare. Din categoria a III de produse se pot face îngrășăminte minerale sau hrană pentru animalele de companie – spunea Liviu Gumovschi.
Gumovschi a menționat că amplasamentul fabricii este pe proprietatea statului, mai exact, aflată în gestiunea Agenției Proprietății Publice – pe 2 ha din terenul SDE Criuleni. Terenul se află la aproximativ 2 km de primele case din oraș și la confluența drumului de ocolire a orașului cu traseul Chișinău-Dubăsari, peste drum de bazinul ce face parte din sistemul de irigare. Un sistem înseamnă că în orice sat va exista posibilitatea de a da un telefon și a pune într-un container ermetic animalul de companie decedat sau un iepure, găină, un porc sau oricare alt animal care au pierit sau a fost omorât. Serviciile pentru persoane fizice vor fi gratuite, în schimb marii procesatori, cum ar fi complexele zoothnice, fabricile de păsări, vor plăti pentru utilizarea rsturilor. Actualmente, în R. Moldova sunt aproximativ 8 mii de tone anual de reziduuri SOA care trebuie prelucrate în asemenea unitate de procesare, inclusiv resturile de la combinatele de procesare a cărnii, de creștere a păsărilor, etc. Capacitatea unității va fi de 17 mii tone anual. Unitatea va fi dotată cu panouri solare care vor produce și energie verde pentru propriul consum, cu sursă de apă, stație de epurare a apelor folosite, parc de mașini speciale, etc. Fabrica va trebui dată în exploatare până la finele anului 2024, iar edificarea ei va costa 15 mln dolari. După apariția acestei unități, UE va acorda suport pentru dezvoltarea sectorului zootehnic în R.Moldova și a extinderii suprafețelor destinate agriculturii ecologice.
Gumovschi a mai adăugat, că SOA nu vor fi arse, ci nimicite prin presiune sau autoclavare. O parte din SOA pot fi folosite pentru producerea hranei pentru animalele de companie. Construcția va fi încredințată unei companii internaționale, selectată prin licitație, pentru că în țara noastră nu sunt companii care posedă asemenea tehnologii. Cele 15 mln sunt un credit, care va trebui rambursat.
La Criuleni, să vorbească despre proiect, au venit și ministrul agriculturii Vasile Bolea, și secretarul de stat Iurie Scripnic, Valentin Roșca, șeful direcției politici în sectorul zootehnic, Maxim Sîrbu, șeful DRSA Criuleni, și alți specialiști în domeniu, care au răspuns la întrebările puținilor orășeni prezenți la discuții. Toți au dat asigurări, că va fi un proiect corect cu cetățenii, calitativ, va crea cca 30 locuri de muncă, nu va polua mediul, nu va produce deranj și nu va emana mirosuri. Valentin Roșca a menționat chiar, că mirosurile se produc acum, când animalele pierite se aruncă la gunoiști, dar dacă se va pune la punct sistemul, proteinele nu se vor descompune în aer liber, mirosurile vor fi eliminate.
Primarul or. Criuleni, Mihail Sclifos, a recunoscut că atunci când a auzit despre intenția ministerului de a plasa fabrica dată în apropierea orașului s-a împotrivit, dar după ce a vizitat două întreprinderi similare în Cehia și în Slovacia, s-a convins că nu e nici o problemă cu ea, nu sunt mirosuri și nu deranjează pe nimeni. Mihail Sclifos, a spus că în Cehia, unde a călătorit, însoțit de doi consilieri orășenești, a vizitat așa unitate de procesare situată la 100 de metri de casele oamenilor, care i-au spus că nu au nici o problemă cu vecinătatea fabricii. Fabrica a fost începută în 1937, finisată construcția în 1943. De atunci, a trecut prin câteva procese de modernizare, dar tot funcționează. La Criuleni, unitatea de procesare SOA va fi deja de ultimă generație. Totodată, Mihail Sclifos speră că Ministerul Agriculturii va pleca urechea către rugămintea sa de câțiva ani de a i se aloca un teren din proprietatea statului pentru edificarea unei platforme industriale, care să creeze locuri de muncă în or. Criuleni ți âmprejurimi, și că UP SOA va fi prima rândunică spre industrializarea zonei Criuolenilor.
Vitalie Onișciuc, șeful Direcției agricole a r. Criuleni, a menționat că întreprinderea este un beneficiu pentru creșterea bazei impozabile a r. Criuleni, și că fără industrie, creșterea economică este lentă sau imposibilă. Un alt beneficiu al sistemului de procesare SOA ar fi posibilitatea de exportare a producției agricole animaliere în UE, or, fără a pune la punct domeniul de utilizare a resturilor, produsul nu se consideră sigur și nu este acceptat pe piața comunitară.
Multe semne de întrebare a ridicat, însă, Eugen Popic, antreprenor, care, precizând că în general nu este împotriva unei unități de procesare, a spus că este împotriva ca aceasta să apară anume în Criuleni. Argumentele de care a făcut uz au fost ”de ce anume Criuleni” și nu oricare din cele peste 30 de locații potrivite identificate de minister, sau ”de ce se utilizează pământ cu bonitatea peste 60 puncte, cernoziom, care ar putea aduce plus valoare dacă s-ar cultiva produs ecologic acolo”. Dumnealui a mai întrebat dacă autorii proiectului nu promovează un scop ascuns prin această unitate, or, legislația actuală permite importul SOA în Republica Moldova. Cetățeanul a primit răspuns că da, permite, dar că legislația poate fi modificată, astfel ca să excludă această posibilitate. Eugeniu Popic a spus că în opinia sa, 30 de locuri de muncă în or. Criuleni pot fi create și fără această investiție de 15 mln de dolari, și că acest subiect ar trebui scos la un referendum local.
”Terenul a fost selectat conform condițiilor Băncii Mondiale: să fie terenul statului, întreprinderea care o va gestiona să fie stat, să fie o întreprindere economic profitabilă” – a explicat Alexandru Zolotco, directorul SDE, alegerea locului pentru construcție.
Discuția s-a încheiat cu intervenția lui Nicolae Grati, numit miercuri președinte de raion, care, din experiența sa de peste 50 de ani în calitate de medic-veterinar, care a spus că ”trebuie să mulțumim oamenilor ăștia că au ales r. Criuleni pentru acest proiect”. Nicolae Grati a relatat din istoria problemei. ”Înainte în fiecare kolhoz, sat erau gropi de nimicire a cadavrelor prin ardere. După anul 80, s-a găsit de cuviință să fie făcut un așa complex de prelucrare la Congaz. Așa era atunci, tot ce s-a vorbit aici până acum: se colecta în mașini ermetice și se duceau la Congaz. Mâța-i mâță, dar se întâmplă cazuri foarte periculoase, cum era în timpul Olimpiadei din 1980: stăteam cu saci plini și căruțe pline cu iepuri morți și nu știam ce că facem cu ei! Dvs nu știți, dar noi, medicii veterinari, suntem vaccinați de toate bolile care le pot avea animalele, pentru că ele sunt comune și pentru oameni. Sunt boli care, îngropate, pot sta conservate și 70 de ani, și 100 de ani. Noi toți suntem băieți buni! Avicola care este acum la Grigoriopol, r. Criuleni a refuzat-o, iar acolo, în jurul ei, s-a dezvoltat și fond locativ și școli, și grădinițe. Eu nu fac agitație, dar asta e întâi și întâi cultură sanitară, apoi beneficiu pentru export și celelalte. Opinia mea, locul ales este potrivit, este acces peste tot, e departe de toate satele.”
Participanții la discuție au dat asigurări că vor mai veni la Criuleni și vor organiza consultări și la alte etape ale proiectului, așa că cei interesați n-au decât să urmărească anunțurile și să participe cu întrebări și opinii.
S. Cernov
Imagini de la consultarea publică privind construcția UP SOA
