Mitul 2. Refugiații iau locurile de muncă ale moldovenilor

Acest mit prezintă piața muncii ca pe un număr fix de posturi: dacă este angajat un refugiat, un cetățean al Republicii Moldova ar pierde automat o oportunitate de muncă.

În realitate, piața muncii este mai complexă. Apar și dispar întreprinderi, angajatorii creează posturi noi, anumite sectoare au deficit de personal, iar angajații pot lucra la distanță pentru companii din alte țări.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, la sfârșitul trimestrului întâi al anului 2026, în unitățile economice analizate existau aproximativ 32.300 de locuri de muncă vacante. Rata locurilor vacante era de 4,6%. Cele mai multe posturi neocupate se înregistrau în administrația publică și apărare, sănătate și asistență socială, precum și în învățământ.

Existența locurilor vacante nu demonstrează că fiecare refugiat are pregătirea necesară pentru ocuparea lor. Arată însă că piața muncii din Republica Moldova nu este una în care toate posturile sunt deja ocupate și în care orice angajare nouă presupune înlocuirea unui lucrător local.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a raportat că, de la începutul războiului, peste 130 de angajatori au oferit mai mult de 2.100 de locuri de muncă pentru refugiații din Ucraina, inclusiv în IT, construcții, inginerie, croitorie, asistență medicală și sectorul hotelier și al alimentației publice.

O parte dintre refugiații activi economic lucrează în Republica Moldova, iar alții lucrează la distanță pentru companii din Ucraina sau din alte state. Alții nu sunt activi profesional din cauza vârstei, îngrijirii copiilor, dizabilităților, stării de sănătate, barierei lingvistice sau dificultăților de recunoaștere a studiilor și calificărilor.

Datele publice disponibile nu identifică un fenomen sistemic în care angajați moldoveni ar fi concediați și înlocuiți cu refugiați. Nici numărul persoanelor angajate, nici distribuția lor profesională nu justifică o concluzie generală de substituire a forței de muncă locale.

Aceasta nu înseamnă că nu poate exista concurență pentru anumite posturi. Orice două persoane cu pregătire asemănătoare pot concura pentru același loc de muncă. Cazurile individuale de concurență nu demonstrează însă că un grup de populație „ia” locurile de muncă ale altui grup.

O integrare mai bună a refugiaților pe piața formală poate avea și efecte pozitive: plata taxelor și contribuțiilor, reducerea dependenței de asistență, ocuparea unor posturi vacante și utilizarea competențelor profesionale ale persoanelor refugiate.

VERDICT: Nu există dovezi publice privind o înlocuire sistematică a angajaților din Republica Moldova cu refugiați din Ucraina.

Piața muncii continuă să aibă zeci de mii de posturi vacante, iar integrarea refugiaților este limitată de mai multe bariere. O parte dintre ei lucrează în domenii în care există nevoie de personal, iar alții desfășoară activități pentru angajatori din afara țării.

Problema de politică publică nu este protejarea unei piețe a muncii cu un număr fix de posturi, ci facilitarea angajării legale, recunoașterea calificărilor și prevenirea exploatării sau a muncii informale.

Refugiați ucraineni în Republica Moldova: ce spun datele despre buget, piața muncii și nivelul de trai