Repartizarea resurselor fondului rutier este un început de autonomie financiară locală. Conform proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2022, lupta primarilor pentru resursele necesare reparației drumurilor s-a încheiat. Începând cu anul 2022, se prevede alocarea integrală către primării a resurselor fondului rutier conform taxelor achitate la stat de proprietarii vehiculelor înregistrate în fiecare localitate.
Este o măsură menită să sporească capacitatea financiară a primăriilor în modernizarea rețelei de drumuri locale, contribuind, implicit și la diminuarea fenomenului de clientelism bugetar – situația în care primăriile afiliate și cele loiale guvernului central tind să beneficieze de mai multe transferuri de la bugetul de stat pentru reparația drumurilor (ex. programul „Drumuri bune” implementat în perioada 2018 – 2020), afirmă analiștii de la Expert-grup.
Bugetul votat pentru anul 2022 prevede cu 39% mai multe fonduri locale pentru întreținerea drumurilor din r. Dubăsari și cu 58 la sută mai mult în raionul Criuleni.
Primarii salută procedura de distribuire a banilor pentru infrastructură și drumuri, dar sunt rezervați în ceea ce privește volumul lucrărilor ce ar putea fi efectuate cu banii preconizați.
La Cruglic, bunăoară, în 2021 au avut la dispoziție 307, 6 mii lei, iar conform Legii bugetului pentru 2022 votată în prima lectură, se prevede să primească 673, 7 mii lei, la Bălăbănești suma crește de la 428,4 mii lei la 919, 6 mii lei. Aparent sunt cifre impunătoare.
”Numeric suma s-a mărit, dar în practică nu cred că vom reuși să efectuăm mai multe lucrări ca în anul acesta din cauza creșterii prețurilor.– spune primarul Iurie Neculai de la Cruglic. – Mizăm pe finanțarea proiectului traseului M1- L-439 -G72- M1 ca să avem o investiție vizibilă”.
”Suma s-a mărit, dar în legătură cu scumpirea serviciilor, materialelor, suprafața lucrărilor executate nu se va schimba mult” – zice și primarul de Bălăbănești, Ion Cotoman.
Chiar dacă legea permite consiliilor locale să mărească taxele locale pentru a aduna mai mulți bani, autoritățile, se pare, nu vor abuza de aceste prevederi:
”Nesemnificativ, pentru că agenții economici și așa sunt într-o stare dezolantă. Povara fiscală e mare, contingentul de lucrători e problematic și dacă le mai pui povară adăugătoare, e complicat, ei și așa sunt la limită. An de an cresc taxele locale, defalcările la buget, inclusiv Fondul Social, salariile trebuie mărite, prețurile rămân aceleași ca
să facă față concurenței. Agentul economic care activează trebuie protejat, cocolit, servit cu o cafea, ajutat ca să aibă mediul favorabil pentru producere, altfel se închide” – spune Iurie Neculai.
”Agenții economici trebuie ajutați, – îl susține pe coleg și primarul de Bălăbănești. – Îmi amintesc un moment din literatura franceză care vine cu un exemplu de atitudine față de antreprenori. În orice țară este drumul principal și două adiacente, apoi în Occident chiar și regele se oprea când vedea un târgoveț, ca să nu-l oprească din drum, să-i dea voie omului care aduce bani să nu piardă timpul, ci să lucreze”.
”Ne grăbim toți, dar antreprenorul are nevoie de mai multe condiții, are mai multe nevoi, căci el produce, aduce banul” – completează primarul Iurie Neculai.
În acest context, Expert Grup atenționează că se impune continuarea dialogului dintre mediul de afaceri și APL-uri pentru a identifica mecanismele suplimentare ce ar putea preveni situațiile de abuz din partea APL în stabilirea unor taxe exorbitante. De asemenea, la acest capitol este necesară analiza și revizuirea sistemului de taxe și diferențierea clară dintre taxele locale și plățile pentru prestarea anumitor servicii, care nu ar trebui să fie parte a reglementărilor Codului fiscal (ex. taxa pentru parcare, taxa pentru salubrizare).
De altfel, valoarea noutăților din Legea bugetului 2022 referitor la infrastructura rutieră constă mai mult în faptul că prin ea primarii sunt scutiți de a face pocloane și a aștepta ”pomeni electorale”. Legea e una pentru toți și treaba primarului este deja să planifice și să efectueze cât mai bine achiziția de materiale și lucrări.
E. Chiriac
