Drepturile omului: garanții versus realități
13 ONG-uri din Moldova au prezentat în cadrul unei conferințe de presă rezultatele monitorizării şi recomandările privind respectarea şi promovarea drepturilor politice şi civile în Moldova. Activiștii au constatat restanţe serioase la capitolul îndeplinirii de către autorități a angajamentelor internaționale asumate în diferite domenii, inclusiv în cel al asigurării dreptului la justiţie corectă. Autorităţile recunosc că există restanțe, dar reproșează că se trag concluzii pripite, fără să fie analizat detaliat fiecare domeniu.
Mai multe ONG-uri ce fac parte din Coaliția pentru Evaluarea Periodică Universală (EPU)*, creată de Reprezentanţa Civil Rights Defenders (Suedia) în Moldova, au prezentat concluziile unor rapoarte de alternativă privind respectarea și promovarea drepturilor omului și au propus soluții pentru problemele existente. Astfel, au fost constatate restanțe și chiar regrese în asemenea domenii cum sunt asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, a deţinuţilor, a femeilor şi copiilor, combaterea torturii şi a relelor tratamente, accesului la justiţie, inclusiv pentru persoanele din minoritatea LGBT, accesul la informaţie, libertatea de exprimare etc. În același timp, experţii au elaborat peste 90 de recomandări de îmbunătățire a situației în aceste domenii.
Reforma în justiţie – un pas înainte și doi paşi înapoi
Reprezentanții ONG-urilor de profil au remarcat că cele mai multe restanţe se atestă în domeniul reformării justiției pentru a garanta accesul tuturor cetățenilor la un proces corect. Chiar dacă în ultimii ani au fost elaborate și adoptate legi importante, implementarea acestora decurge anevoios și fără rezultate dorite. Galina Bostan, președinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), a amintit în acest sens de Legea cu privire la Procuratură, Legea privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor, Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, dar și de pachetul de legi anticorupţie. „Cele mai mari rateuri sunt la implementarea legilor deja adoptate. Şi aici mă refer în special la legea care prevede evaluarea judecătorilor, dar şi cea privind reformarea procuraturii”, a specificat experta. Teo Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), este de acord cu președinta CAPC, precizând ineficiența criteriilor în baza cărora are loc evaluarea magistraţilor. „Uneori judecătorii cu reputaţie bună sunt evaluaţi cu note mici, deoarece punctajul final acumulat la evaluare se bazează pe unele criterii sterile care nu corespund realităţii, cum ar fi cunoaşterea calculatorului. Punctajul trebuie să fie acordat în baza unor întrebări concrete din activitatea unui magistrat”, a precizat membrul CSM. În opinia lui, va fi implementată greu şi legea de reformare a procuraturii, adoptată deja de Parlament, deoarece nu au fost modificate mai multe legi conexe care ar eficientiza reformarea procuraturii.
În replică, la constatările Coaliției pentru Evaluarea Periodică Universală, Raisa Apolschi, preşedinta Comisiei juridice numiri şi imunităţi a Parlamentului, spune că aceste constatări ale ONG-urilor sunt pripite. „Pachetul de legi conexe trebuie să vină în urma legii-cadru. Unde sunt restanţe, recunosc că sunt, nu negăm, dar unde lucrurile stau altfel, trebuie să spunem aşa cum e situaţia la moment”, a precizat deputata.
În toamnă autoritățile sunt chemate „la covor”
În anul 2012, la Summit-ul ONU de la Geneva, Moldova a acceptat recomandări în domeniul justiției din partea a opt state, asumându-şi angajamente că va reforma sectorul judiciar, astfel încât să fie respectat dreptul justiţiabilului la un proces echitabil. Statele Unite ale Americii, Polonia, Ungaria, Norvegia și alte țări au recomandat autorităţilor moldoveneşti să întreprindă măsuri urgente de contracarare a corupţiei din sistemul judiciar, să îmbunătăţească condiţiile de muncă pentru angajaţii sectorului justiţiei şi să elaboreze un cadru legislativ nou care ar reglementa selecţia şi evaluarea atât a judecătorilor, cât şi a procurorilor. Totodată, să garanteze că instituţiile de urmărire penală acționează echidistant şi imparţial, iar deciziile acestora nu sunt influențate de alte autorităţi. Până la 25 iulie a.c., autorităţile Moldovei vor elabora un raport oficial privind realizarea celor 122 de recomandări în domeniul drepturilor omului, asumate de țara noastră în faţa statelor membre ONU. Conform procedurilor oficiale, autorităţile trebuie să organizeze consultări publice în baza acestui raport, înainte de a-l expedia la ONU. La sesiunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, programată la 4 noiembrie 2016, țările membre vor avea posibilitatea să înainteze autorităților Moldovei recomandări referitoare la îmbunătățirea situației drepturilor omului în următorii patru ani şi jumătate.
Lilia Zaharia
* Civil Rights Defenders, Asociaţia „Juriştii pentru drepturile omului”, Asociația HomoDiversus, Asociația Presei Independente, Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Informare pentru Drepturile Omului, Centrul de Informare pentru Justiție “Apriori”, Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M”, Coaliția Nediscriminare, Institutul pentru Drepturile Omului, Organizația Piligrim Demo, Organizația Promo-LEX.
Această publicaţie este editată de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Civil Rights Defenders (Suedia), în cadrul proiectului „Promovarea drepturilor omului, toleranţei şi diversităţii prin mass-media”. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului.
