În toamna acestui an, autorităţile Republicii Moldova vor raporta în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) despre situaţia drepturilor omului din ţara noastră și despre felul cum au fost realizate angajamentele asumate în acest domeniu în anul 2012. Unele instituţii publice, organizaţiile internaţionale de profil, dar și diferite organizaţii neguvernamentale naţionale vor prezenta rapoarte de alternativă, pentru a oferi un tablou complex și obiectiv despre situaţia reală a respectării drepturilor omului în Moldova.
Acum zece ani, la 15 martie 2006, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a creat un mecanism nou, numit Evaluarea Periodică Universală (EPU), prin intermediul căruia are loc evaluarea politicilor publice în domeniul drepturilor omului din țările lumii. Scopul EPU este de a contribui la eliminarea tuturor formelor de discriminare și de a determina autorităţile statelor membre ONU să respecte angajamentele în domeniul drepturilor omului, asumate în faţa altor țări. În cadrul sesiunii a XIX-a a Consiliului ONU pentru drepturile omului (2012), Moldova a fost inclusă, pentru prima dată, în acest exerciţiu internaţional.
Cum funcționează EPU?
Situaţia drepturilor omului și felul cum autorităţile țărilor membre ONU au îndeplinit angajamentele asumate anterior se stabilesc în baza rapoartelor prezentate de câteva instituţii naţionale și internaţionale, inclusiv Guvernul, Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, instituţiile statului în domeniul respectării drepturilor omului (în cazul Moldovei, este vorba de Instituţia Ombudsmanului și Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalităţii), organizaţiile neguvernamentale specializate în domeniul drepturilor omului. Totodată, fiecare stat membru ONU prezintă rapoarte periodice în grupuri cu alte state. Atât rapoartele oficiale pe ţară, cât și cele de alternativă, sunt prezentate din timp și sunt analizate de o echipă de experţi în cadrul EPU. Ulterior, experții prezintă tuturor statelor membre ONU o sinteză a principalelor constatări, concluzii și recomandări pentru fiecare ţară. La sesiunea Consiliului ONU pentru drepturile omului, reprezentanţii fiecărei ţări evaluate prezintă raportul oficial, iar celelalte state pot adresa întrebări bazate pe informaţiile prezentate. După sesiunea în plen, grupul de lucru al EPU elaborează un raport cu recomandări pentru îmbunătățirea politicilor publice de respectare a drepturilor omului, iar ţara care a fost evaluată poate să-și asume sau să refuze anumite angajamente în acest domeniu.
Acum patru ani, autorităţile Moldovei s-au angajat să îndeplinească 122 de recomandări pentru asigurarea drepturilor omului, din cele 123 venite din partea a peste 30 de ţări ale lumii. Principalele recomandări vizează drepturile femeilor, ale copiilor, persoanelor cu dizabilități etc. În anul 2014, Ministerul Justiţiei a elaborat un raport intermediar, potrivit căruia, 45 din cele 122 de recomandări erau realizate la acel moment. Atât organizaţiile neguvernamentale de profil, cât și reprezentanţii mass-media și-au exprimat anterior anumite îngrijorări și nemulţumiri că autorităţile statului nu doresc să discute public aceste probleme.
Ţările restante își pot „păta” reputaţia
Dacă o țară sau alta, din diferite motive, nu și-a făcut ”tema pentru acasă” și are restanţe la îndeplinirea recomandărilor, ONU nu aplică sancţiuni, însă reputația țării la nivel internațional are de suferit. „Fiecare ţară vrea să arate bine, iar guvernele sunt interesate să consolideze și să-și păstreze reputaţia în fața altor țări. Dacă nu-și onorează angajamentele, pe care fiecare țară și le asumă, împotriva ei nu se aplică sancţiuni, dar este un lucru neplăcut, când toţi arată cu degetul la tine. Așa funcţionează mecanismele ONU, spre deosebire de altele, cum ar fi, de exemplu, Curtea Europeană pentru Drepturilor Omului care aplică sancţiuni financiare”, menţionează Alesia Vidruk, directoare de programe pentru Moldova a organizaţiei Civil Rights Defenders (Suedia). „Este foarte important pentru Moldova să demonstreze că tinde spre construirea unei societăți democratice și să-și îndeplinească promisiunile de a respecta drepturile cetățenilor săi”, conchide A. Vidruk.
Organizaţiile neguvernamentale urmează să prezente în adresa EPU rapoarte privind situaţia drepturilor omului din ţara noastră și recomandări pentru autorităţile Moldovei până la 24 martie curent, celelalte instituţii implicate, inclusiv autorităţile statului, vor expedia rapoartele până la mijlocul verii. Sesiunea Consiliului ONU pentru drepturile omului, în cadrul căreia va fi evaluată îndeplinirea de către Republica Moldova a recomandărilor internaționale în domeniul drepturilor omului, va avea loc în toamna anului curent, la Geneva (Elveția).
Lilia Zaharia
Această publicaţie este editată de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Civil Rights Defenders (Suedia), în cadrul proiectului „Promovarea drepturilor omului, toleranţei şi diversităţii prin mass-media”. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului.
