Copiii din Criuleni au cântat azi despre pace, au lansat porumbei și au rugat mai marii lumii „Să nu zboare prin grădini rachete”.
Deși e o zi tristă și toți cei care vin cu flori la monumente își amintesc, în primul rând, despre propriile rude și familii care au avut de suferit de pe urma războiului al doilea mondial, se mai aude ici-colea nostalgicul ”vă felicit cu ziua Victoriei”. Se mai consideră act de rar curaj de a spune, la microfon, clar și răspicat, că victoria asupra fascizmului și nazismului german a fost una comună, a mai multor state, care și-au unit eforturile pentru a instaura pacea în Europa. Conducerea Wehrmachtului semnează la 8 mai 1945, ora 23.01, la Potsdam, capitularea necondiționată a Germaniei. Istoricienii spun că Stalin a făcut o criză de nervi și a cerut ca actul de capitulare să mai fie semnat repetat în prezența mareșalului Jucov, deja după miezul nopții. Așa, statele europene comemorează sfârșitul fascismului la 8 mai, iar statele satelite ale uniunii sovietice – la 9 mai. În Europa se sfârșește astfel cel de-al Doilea Război Mondial, început cu invadarea Poloniei de către Germania la 1 septembrie 1939. În Asia, a doua conflagrație mondială va mai dura câteva luni, până la capitularea Japoniei, la 2 septembrie 1945. În cel de-al Doilea Război Mondial au murit, conform estimărilor, aproximativ 60 de milioane de oameni.
Felicitările de bravadă, pe fundalul cântecelor patriotice de odinioară, fie ele și traduse în limba română, pălesc azi în contextul în care una dintre țări, Federația Rusă, care și-a asumat aproape toate meritele pentru sfârșitul războiului în 1945, a agresat o țară vecină independentă, Ucraina, și-i distruge metodic populația și patrimoniul, sub pretextul unui pericol efemer pe care l-ar prezenta. Și Ucraina a luptat pentru pacea din 1945, dar astăzi este victima unui război neprovocat din partea unui popor, care i se consideră frate de sânge… Din punct de vedere moral, din acest considerent, nu te poți alinia la parada militară a statului rus, declarat de comunitatea mondială „stat terorist și agresor”.
„Au murit vreo 300 de mii de oameni în ultimul asalt al armatei sovietice asupra Berlinului” – spunea și unicul în or. Criuleni veteran de război în viață, Mihail Naianzin, în vârstă de 96 de ani, rus de naționalitate. Asta era tragedia, asta se cere a comemora.
Dar, nimeni nu ne interzice a analiza critic evenimentele trecute și mai ales cele actuale.
Părintele paroh al bisericii „Minunea Sf. Arh. Mihail”, Vasile Pistrui, a înălțat o rugăciune pentru pomenirea tuturor sufletelor prăpădite în războiul dintre anii 1939-1945, iar apoi, a declarat pentru „Est-Curier”, următoarele:
„E un paradox, că cei care sărbătoresc astăzi cu fast ziua victoriei, fac parade miltare, prăznuiesc biruința asupra fascismului și nasizmului, sunt aztăzi în postură de agresori, de fasciști și naziști, care, au invadat o țară, o națiune și fac atâtea tragedii. Mă uitam astăzi la copilașii noștri frumoși, cu chipuri de îngerași, și îmi aminteam cum o mamă din Ucraina, care a mers la magazin după produse alimentare pentru copii, când s-a întors, a găsit casa bombardată și piciorușele fetiței sale la 300 de metri de casă… le aducea în mână… Ce minte și ce mamă l-a făcut pe omul cel care urzește și decide să facă așa tragedie, să urzească război, să distrugă, să provoace atâta suferință?! Mintea mea nu poate percepe așa ceva. Noi trebuie să conștientizăm, ce produce suferință, ce ne impune să ne petrecem copiii la război, eu nu știu cum noi putem să rămânem la concepția asta veche că parcă ziua de 9 mai ar fi o sărbătoare pentru noi. Noi trebuie să o prefacem într-o zi de comemorare, o zi care să ne pună pe gânduri. Va veni timpul, când o să mergem la dreapta judecată a lui Dumnezeu, și fiecare care urzește această tragedie a războiului, o să răspundă în fața Lui, pentru că Dumnezeu este dragostea, Dumnezeu este pacea, îndelunga răbdare, milostenia, smerenia, și noi, dacă purtăm chipul lui Dumnezeu, dacă pretindem că suntem oameni credincioși, trebuie să ținem cont de asta. Îi vedem cum se duc la biserici, stau cu lumânări lângă prestoale, dar nu pot să-mi închipui că un credincios adevărat să poată să aibă două fețe. Mântuitorul i-a condamnat și le-a spus „Fățarnicilor!”. Până când n-o să ne dezbăierăm de această duplicitate, cred că încă vom avea de suferit. Eu socot, că în viitor, ziua de 9 mai trebuie să o comemorăm ca o zi de pomenire, așa cum se cuvine la noi, la creștini. Eu comemorez doi frați de-ai tatei care au murit în război, nu știum pe unde le este locul de veci, Vasile și Gheorghe Pistrui, din Ignăței, Rezina. Eu port numele unuia dintre ei. Al treilea frate de-al tatei, a avut noroc și s-a întors. Trei moși de ai mei au luptat și pentru mine este o zi de pomenire, de comemorare. Și să ne rugăm cu toții să fie pace, că iată, stă pericolul în spatele nostru, putem și noi să nu scăpăm de această urgie…”
Vitalie Batcu, profesor de istorie cu peste 50 de ani vechime în muncă, consideră că e cazul să nu serbăm cu fast ziua de 9 mai. „Sărmanii moldoveni, au fost luați pe front în 1944, duși carne de tun în Prusia Orientală, pe la Kenigsberg. Este o zi de pomenire mai degrabă. Noi îl comemorăm pe socrul meu, Timofei Coica din Corjova, Dubăsari, care a luptat în acel război” – a spus profesorul.
„La Drăsliceni am comemorat victimele tuturor războaielor. Nu-i mai avem în viață pe veteranii celui de-al doilea război mondial, dar ne-am amintit de ei, inclusiv de un consătean căzut în Afganistan, Tudor Efros. Am comemorat victimele regimului sovietic, pe cei deportați în Siberia. A fost mai degrabă o lecție de istorie pentru generația tânără. Eu nu știu cât sânge trebuie să se mai verse, câte catastrofe sau războaie provocate de unii sau de alții să se mai întâmple, ca omenirea să însușească lecția. În război nu este câștigător, omenirea doar are de pierdut de pe urma războaielor. Nu am transmis mesaj de victorie a cuiva sau asupra altcuiva, dar am marcat și Ziua Europei, pentru că noi trebuie să transmitem oamenilor că toată Europa, ba chiar toată lumea, luptă azi pentru pace. Azi la Drăsliceni am condamnat agresiunea rusească în Ucraina și am condamnat războiul” – a spus Roman Onica, vicepreședinte a r. Criuleni, pentru cititorii „Est-Curier”.
S. Cernov
