Potrivit acestuia, peste 760 de localități, reprezentând mai mult de 85% dintre primăriile Republicii Moldova, au inițiat procedura de amalgamare voluntară.

Șeful legislativului a acuzat unii oponenți ai reformei că ar răspândi informații false și ar încerca să provoace panică și confuzie în comunități.

„Răspunsul este simplu și foarte ferm: reforma continuă”, a declarat Igor Grosu.

Acesta a menționat că, în majoritatea localităților implicate, procesul este însoțit de consultări publice, adunări ale satelor și sondaje de opinie. În cadrul acestora, locuitorii discută despre localitățile cu care doresc să se unească și despre modul în care ar urma să fie utilizate resursele destinate dezvoltării comunităților.

Igor Grosu a precizat că 31 iulie 2026 este termenul-limită până la care consiliile locale pot adopta deciziile privind amalgamarea voluntară. Potrivit datelor prezentate de acesta, șapte clustere, care reunesc 20 de primării, au aprobat deja astfel de decizii.

Președintele Parlamentului a dat asigurări că Guvernul și legislativul vor sprijini primăriile care aleg să participe la proces. Scopul declarat al reformei este crearea unor administrații locale mai puternice, capabile să atragă finanțări și să ofere servicii publice mai bune.