Printre persoanele sancționate se numără Irina Vlah, lidera Partidului „Inima Moldovei”. Consiliul UE susține că aceasta a avut un rol activ în organizarea unui miting electoral plătit, desfășurat în iulie 2025, care ar fi avut drept scop crearea impresiei unui sprijin public pentru un nou bloc politic autointitulat „patriotic”. De asemenea, instituția europeană afirmă că Vlah a efectuat vizite repetate la Moscova înaintea alegerilor parlamentare din septembrie 2025, unde s-ar fi întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt pentru a primi instrucțiuni privind coordonarea electorală.

Pe lista sancțiunilor se află și Anton Tregub, descris de Consiliul UE drept coordonator rus al Partidului „Moldova Mare”. Acesta ar fi coordonat campania electorală a formațiunii prin încurajarea mitei și corupției. Partidul „Moldova Mare” a fost exclus din cursa electorală din cauza finanțării ilegale și a cumpărării voturilor.

Un alt cetățean rus vizat de sancțiuni este Anton Usov. Consiliul UE susține că acesta s-ar fi infiltrat în structuri bisericești și ar fi coordonat o campanie de influență prin mobilizarea preoților și transmiterea unor indicații privind modul în care ar trebui să voteze enoriașii. Usov este acuzat, de asemenea, că ar fi facilitat plăți prin canale rusești și ar fi contribuit la colectarea sistematică a datelor cu caracter personal în timpul unor evenimente religioase.

Celelalte persoane incluse pe listă sunt Alina Juc, Iuri Vitneanski și Ruslan Garbali. Acestea sunt prezentate ca fiind asociate unor rețele sau formațiuni apropiate de Ilan Șor și implicate în activități de propagandă, recrutare, mobilizare politică sau acțiuni de influență.

Consiliul UE mai precizează că unele dintre persoanele sancționate au legături cu „Evrazia”, o organizație neguvernamentală cu sediul în Rusia, aflată deja pe lista sancțiunilor europene. Potrivit instituției, prin intermediul acestei organizații ar fi fost organizate activități de recrutare, instruire, răspândire de propagandă și coordonare a unor rețele operative în teren.

În urma acestei decizii, regimul de sancțiuni al Uniunii Europene privind acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova se aplică unui total de 29 de persoane și cinci entități.

Sancțiunile prevăd înghețarea activelor persoanelor și entităților vizate. Totodată, cetățenilor și companiilor din Uniunea Europeană le este interzis să le pună la dispoziție, direct sau indirect, fonduri ori resurse economice. Persoanele fizice incluse pe listă au, de asemenea, interdicție de intrare și tranzit pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.

Consiliul UE amintește că, în concluziile adoptate la 23 octombrie 2025, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi Republicii Moldova sprijin pentru consolidarea rezilienței, securității și stabilității în fața activităților de destabilizare atribuite Rusiei și actorilor afiliați acesteia.

Cadrul juridic pentru aceste măsuri restrictive a fost introdus în aprilie 2023, la solicitarea Republicii Moldova. Acesta permite Uniunii Europene să sancționeze persoane responsabile, care sprijină sau implementează acțiuni ce subminează ori amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării.

Consiliul UE subliniază că, de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, eforturile de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat, reprezentând o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Actele juridice relevante au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.