Semințe adaptate schimbărilor climatice, un sol ferit de produse chimice și multă responsabilitate față de mediu este formula perfectă pentru o grădină eco. La Cigârleni, raionul Ialoveni, putem găsi o grădină experimentală în care cresc, fără insecticide, peste 130 de varietăți de tomate rezistente la provocările climatice.
Pe fondatoarea Asociației „Grădina Moldovei”, Mariana Șeremet, care a creat acest „laborator în aer liber” am întâlnit-o la Ziua Mediului 2019, iar apoi am mers să vedem cum arată neobişnuita grădină experimentală.
Cu diplomă de designer peisajer, Mariana Şeremet, deja de trei ani, se dedică formării unei bănci de seminţe în R. Moldova. „Lucrăm cu semințe care au fost selectate, de-a lungul anilor şi care sunt rezistente şi adaptate la spațiul nostru, la situaţii climaterice, precum secetele frecvente”, spune Mariana.
Semințele folosite în grădina de la Cigârleni provin şi de la bănci de semințe din străinătate. Foarte multe sunt achiziționate din România, de la o asociație similară. Mariana Șeremet spune că multe soiuri autohtone s-au pierdut în timp. „Am găsit soiurile noastre în bănci de seminţe din străinătate şi, treptat, le readucem acasă”, menţionează agricultoarea.
Despre importanța calității semințelor menționează și cercetătorul principal de la Grădina Botanică, Alexei Palanceanu. Expertul spune că actualmente se atestă o problemă cu soiurile de roșii și nu doar. „Soiurile autohtone au fost înlocuite cu cele tehnice, destinate pentru cultivarea pe suprafețe extinse. Cele din urmă, nu sunt bune pentru seminţe. În această situație trebuie să revenim mereu la prima generație, iar aceasta implică costuri suplimentare. Iată de ce trebuie să readucem soiurile noastre vechi”, accentuează Palanceanu.
Răsadul de la Cigârleni este crescut în aer liber, nu în sere. Grădina este bine structurată, toate elementele se află în armonie, completându-se reciproc: arbuștii, pomii fructiferi, legumele, chiar şi florile. Este şi o metodă naturală de combatere a dăunătorilor.
Marina este convinsă că grijă pentru mediu nu se rezumă doar la reducerea folosirii plasticului, refolosirea materialelor, consumul responsabil și eficiență energetică. Și cultivând o plantă adaptată la schimbările climatice, chiar și în condiții de oraș (în ghiveci) contribui la protejarea mediului. Este o metodă de a reduce exploatarea resurselor naturale, a renunţa la produse chimice pentru creșterea legumelor.
Experţii sunt îngrijoraţi
Necesitatea unei bănci de seminţe, dezvoltată de tânăra Mariana Şeremet, vine din imensa provocare ce planează asupra mediului şi agriculturii: schimbările climatice.
„Schimbările climatice devin tot mai resimțite în sectorul agricol. Avem un proces de aridizare. Majorările de temperatură și condițiile meteorologice sunt haotice, neașteptate, neprognozabile”, menţionează şi doctorul habilitat, profesor universitar Valerian Cerbari, în cadrul unei emisiuni pentru AJMTEM.
Cercetătorul Alexei Palanceanu completează: „Impactul schimbării climei se vede şi în precipitațiile puternice din luna mai curent (2019), care au provocat inundații, iar sute de hectare de terenuri agricole au fost spălate de ape”. Totuşi, ploile au fost neuniforme şi nu au ajuns pe tot teritoriul țării, iar solul nu a primit cantitatea necesară de apă, remarcă Alexei Palanceanu. Lipsa umidităţii în sol influențează direct starea vegetației. Soluția pe care o vede expertul este împădurirea terenurilor.
Încă zeci ani pentru realizarea Strategiei
Deşi Republica Moldova are o Strategie de adaptare la schimbarea climei până în anul 2020, aceasta va fi realizată doar în proporție de 70-80%, însă impactul acţiunilor nu va putea fi estimat, menţionează managerul Oficiului Schimbarea Climei, Vasile Scorpan. Potențial de implementare rămâne pentru zeci de ani înainte. Astfel, documentul va fi revăzut și extins până în 2030. Mai mult, pentru realizarea tuturor acţiunilor din Strategie, Republica Moldova are nevoie de suportul Fondului Verde pentru Climă.
„Una din cerințele fondului respectiv este ca țara să creeze niște mecanisme de elaborare, promovare și implementare a proiectelor. Sperăm că în curând regulamentul să fie aprobat de Guvern”, menţionează Scorpan.
Printre proiectele ce vor fi înaintate finanţatorilor se regăsește și împădurirea, o problemă crucială pentru R. Moldova, spune expertul de la Oficiul Schimbarea Climei. Prin împădurire putem atenua schimbările climatice și ne putem adapta la încălzirea globală.
Fenomenul schimbărilor climatice este ireversibil în cele mai multe cazuri. Potrivit oamenilor de știință, acesta poate fi doar atenuat. Multe sectoare au început să se adapteze implementând noi tehnologii, alegând un mod responsabil de activitate, inofensiv pentru mediu. Exemplul fondatoarei „Grădinii Moldovei”, Mariana Şeremet, este demn de urmat şi poate inspira mulţi tineri agricultori.
Irina TABARANU
Acest material este realizat de Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic din R. Moldova (AJMTEM), în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (MEDIA-M)”, finanțat de USAID și UK Aid și implementat de Internews în Moldova.
