Comemorarea domnitorului și Sfântului Ștefan cel Mare a rămas în acest an doar pe seama angajaților aparatului președintelui raionului Criuleni, în a cărui plan de activitate este trecută și această activitate culturală. Au participat și angajați ai poliției, Secției situații excepționale Criuleni și a Structurii teritoriale de asistență socială.
Cătălina Istrati, specialistă la Secția Cultură și Turism, de la microfon, chema mica audiență să conștientizeze rolul și moștenirea lui Ștefan cel Mare, care „la 2 iulie 1504, trece în nemurire după ce a domnit 47 de ani. A fost o domnie plină de acțiune, dedicată apărării poporului creștin și consolidării Țării Moldovei. În memoria colectivă a neamului, Ștefan cel Mare a rămas un luptător care a adus peste 40 de războaie și bătălii pentru apărarea creștinătății. Voievodul a fost canonizat și trecut în rândul sfinților la 21 iunie 1992, fiind sărbătorit în calendarul Bisericii Ortodoxe la 2 iulie stil nou și 15 iulie stil vechi. Astăzi se împlinesc 521 ani de la trecerea în eternitate a domnitorului cu cea mai lungă domnie din istoria neamului”.
După ce a recitat o poezie, Lidia Lupașcu, șefa Direcției Educație Criuleni, a amintit că Ștefan cel Mare a domnit 47 de ani, a construit 44 de biserici și mănăstiri, a luptat cu dușmani externi, dar a avut și dușmani interni – boierii trădători. A luptat pentru ca Moldova să fie recunoscută în toată Europa și în lume.
Lidia Lupașcu amintea: „Personalitatea lui Ștefan cel Mare a fost evocată începând cu cronicarul Ion Neculce, și continuând cu Dimitrie Bolintineanu, Mihai Eminescu, Mihail Sadovianu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Constantin Negruzzi. // Literatura română construiește un portret complex al lui Ștefan cel Mare, lider militar, conducător înțelept, fiu credincios al bisericii, dar și un simbol etern al luptei pentru libertate. Această imagine nu este doar o simplă glorificare, ci o expresie a nevoii colective de repere morale. În fața incertitudinilor prezentului, scritorii revin adesea la figura voievodului ca la un far identitar, reamintind cine am fost și cine suntem și ce valori ne definesc.”
„Pentru ce construim noi monumente? Pentru ce învățăm noi istoria acestei personalități? Ca să-i urmăm exemplul! Nu în toate. Noi nu suntem domnitori, noi nu suntem mari proprietari, dar să avem calitățile pe care le-a avut, am putea. Dar de ce a trebuit să fie canonizat? Pentru că unii istorici, unii părinți duhovnici spun, că Ștefan cel Mare ne-a apărat ca om aici și ne va apăra ca sfânt dincolo de această lume. Este solul nostru în fața lui Dumnezeu. Acestea spunând, îndemnul meu rămâne, ca istoric, să studiem istoria noastră, că este plină de fapte mărețe și este încă plină de enigme. Multe nu știm, dar avem loc pentru a învăța, a cunoaște cum au fost și strămoșii noștri, neamul nostru, pământul nostru, așa precum ni l-a lăsat testament Marele Voievod. Să fim sănătoși, să fim dârji, să fim cu capul sus, pentru că nu întotdeauna Moldova a fost umilită și exemplu este Ștefan cel Mare și Sfânt”– spunea Elena Frumosu, șefa secției Cultură și turism Criuleni.
Preotul Vasile Pistrui și-a amintit de momentul inaugurării, în 2014, a monumentului de la Criuleni, eveniment la care a participat președintele de atunci al țării, Nicolae Timofti, ex-președintele Mircea Snegur, prim-ministrul de atunci Vlad Filat, Mitropolitul Moldovei, și când a fost întrebat despre ce ar vrea să vorbească la microfon, președintele raionului de atunci, Rotaru, nu i-a mai dat cuvânt.
„Am vrut să spun atunci că dacă s-ar da jos de pe monumentul acesta Ștefan cel Mare, ar zbura multe capete care sunt aici de față. Nu mi-au mai dat cuvânt… Timpurile, cu părere de rău, ne-au stricat. Nu știu dacă am fi noi contemporanii lui Ștefan cel Mare, am putea să facem față invaziilor care au fost pe timpul lui. Și ar trebui să ne gândim de ce oare se întâmplă așa ceva. Dar totuși astăzi vrem să-l rugăm pe Ștefan să ne unească, să fim puternici, în primul rând în credință, în credința în Dumnezeu, binefăcătorul nostru, dătătorul de viață, dătătorul de toate bunătățile care ne-au binecuvântat această palmă de pământ. Și noi cu mila și cu ajutorul lui Dumnezeu și cu rugăciunea Sfântului Ștefan să putem să mergem înainte, să îndeplinim porunca prin care ne-a spus acest pământ să-l transmitem urmașilor urmașilor noștri” – a spus parohul bisericii „Arh. Mihail” din or. Criuleni, Vasile Pistrui.
Tradiționalul festival dedicat lui Ștefan cel Mare „Un trandafir, o lumânare pentru Sf. Ștefan cel Mare”, al cărui organizator principal este Protopopiatul de Criuleni și Dubăsari subordonat Mitropoliei Moldovei, va avea loc pe data de 13 iulie 2025, la biserica de pe malul Nistrului din s. Holercani, r. Dubăsari, după slujba de duminică.
S. Cernov
Foto: miting de comemorare a lui Ștefan cel Mare la Criuleni, 2 iulie 2025.
