Aproape două ore le-a luat discuţia despre soarta apeductului din sat consilierilor locali din Cruglic, Criuleni. După cum menţiona unul dintre consilieri, Gh. Hârştioagă, de mai mulţi ani ar vrea să afle mai multe detalii despre legalitatea transmiterii apeductului în gestiunea Asociaţiei Obşteşti „Flutura”, sunt oare corect stabilite tarifele, etc, şi împreună cu alţi consilieri, insistă ca acesta să fie transmis în gestiune administraţiei publice locale. De aici şi propunerea de a fi discutată transmiterea în cadrul şedinţei consiliului.
Primarul Gheorghe Druţă a invitat doi experţi din cadrul Congresului Autorităţilor Publice Locale (CALM), care s-au oferit să explice consilierilor legalitatea preluării apeductului de către Asociaţia Obştească „Flutura” în 2009, în temeiul unei decizii a consiliului local, acesta fiind construit cu pariciparea cetăţenilor şi suportul financiar al Fondului de Investiţii Sociale din Moldova.
Mai multe asociaţii obşteşti gestionează patrimoniu plasat pe domeniul public
Alexandru Morcov, coordonator al serviciului de asistenţă, expertiză şi instruire a operatorilor mici de apă şi canalizare din cadrul CALM, şi colega sa, Ludmila Malai, au explicat că din partea primăriei Cruglic a parvenit o solicitare de a examina legalitatea transmiterii apeductului în gestiunea AO ”Flutura”, doar că experţii ar avea încă nişte neclarităţi, pentru că nu au văzut toate actele. Expertul le-a spus cruglicenilor, că legislaţia în vigoare prevede că proprietar asupra reţelelor şi tuturor sistemelor de aprovizionare cu apă este autoritatea publică locală, indiferent se sursele şi formele de finanţare a acestora. În plus, distribuitorul de servicii de apeduct şi canalizare trebuie să obţină o licenţă. „Obţinerea acestei licenţe nu este atât de uşoară, din câte înţeleg, în localitatea dvs nu este în regulă toată documentaţia. Actualul operator nu va putea obţine această licenţă. Din câte sunt informat, o bună parte din locuitori au contribuit la sistemul de aprovizionare cu apă. Indiferent cine a investit în această reţea, competenţa APL este să aprovizioneze cu apă şi sanitaţie, şi doar consiliul poate să decidă asupra prestării acestui serviciu, delegării şi aprobării tarifului. Recomandarea noastră ar fi să faceţi o inventariere complexă a sistemului de aprovizionare cu apă, şi să-l luaţi la evidenţa APL. Având în vedere faptul, că aceste obiecte au fost construite pe teren proprietate publică, aceasta este proprietate a APL şi consiliul urmează să decidă, ce face cu ea” – a spus A. Morcov.
Referindu-se la legalitatea delegării serviciului de aprovizionare cu apă unei asociaţii obşteşti, Ludmila Malai a spus că ea nu vede că decizia din 2009 ar fi ilegală, odată ce n-a fost contestată de nimeni. Experta a fost contrazisă de unii consilieri și activistul local Afanasie Rățoi, care spunea că a contestat decizia respectivă, și alte decizii privind stabilirea prețului la apă, dar că nu ar fi obținut până acum o decizie irevocabilă a instanței. Experții au mai spus că legislaţia actuală permite (Legea nr. 303), ca acest serviciu să fie delegat în exclusivitate prin contract direct doar întreprinderii municipale, fondatorul căreia este consiliul local, sau unui agent economic, indiferent de forma de organizare, obligatoriu prin licitaţie publică. Experţii au avertizat și despre sancțiuni fiscale, dacă lucrurile o să rămână aşa cum sunt, aducând exemplul operatorilor similiari din Căușeni și Căinari.
Ion Moraru, care este actualmente director executiv al AO „Flutura”, consideră că asociaţia este gestionată corect, consumatorii sunt mulţumiţi, şi a făcut în plenul consiliului referire la hotărârea Curţii Constituţionale nr. 90 din 2016, care spune că, citat „se declară neconstituţională sintagma „gratuit la balanţa” din art. 19. alin.4 din legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviile publice de aprovizionare cu apă, şi prezenta hotărâre este definitivă”. Ion Moraru consideră că cetăţenii care au contribuit la construcţia apeductului cu propriii bani vor fi nedreptăţiţi, dacă nu vor primi despăgubuiri pentru că vor transmite statului, adică primăriei, reţelele cumpărate pe banii lor. A. Morcov a explicat că este neconstituţional să se transmită gratuit fără voia investitorului, dar, reiese că primăria ar trebuie să cumpere de la cetăţeni şi să ia bani din bugetul local, adică tot de la cetăţeni, ceea ce ar putea duce la sistarea altor tipuri de servicii în sat.
Svetlana Cucu, ex-primar şi actualmente contabilă în AO „Flutura”, amintea că de la FISM au fost incasate, de facto 47 de mii de lei, nu 260 de mii, cum prevedea grantul, comunitatea a contribuit cu 737 mii lei, dintre care 637 – populaţia, 30 mii – contribuţia consiliului local, 70 de mii – contribuţia consiliului raional. Actualmente asociaţia are 550 de consumatori. Svetlana Cucu neagă orice presupunere, că banii oamenilor ar fi fost furaţi, şi informează că activitatea asociaţiei a fost supusă controlului fiscal la începutul lunii martie, 2017, evidenţa contabilă se face, şi nu se pun bani în buzunarele cuiva. În sală erau mai mulţi susţinători ai prestării serviciului de către „Flutura”, iar câţiva dintre ei au fost lăsaţi să-şi spună opinia, care a fost în favoarea păstrătii asociaţiei ca gestionar al apeductului. Consilierul Igor Postolachi a spus că a votat decizia în 2009 pentru că era convins că e legală, iar acum, şi în calitate de consumator, nu vede un alt operator economic, care ar lucra mai bine decât AO „Flutura”.
Preşedintele şedinţei, Ion Popa, şi-a propus să asculte cel puţin 10 opinii diferite, şi a enunţat două sugestii primarului – să consulte populaţia (în cadrul unei adunări generale), şi să se purceadă la inventariere. Comisiile consultative au dat aviz negativ proiectului deciziei care prevedea transmiterea apeductului la evidenţa primăriei, după care consilierii au formulat pe loc o altă decizie şi au votat unanim să facă o inventariere a bunurilor date, să se stabilească care şi ce a construit, iar pentru asta i-au delegat primarului responsabilitatea să creeze comisia de inventariere din 11 persoane, în care să intre şi inginerul cadastral şi contabilul primăriei. Consilierii şi-au anunţat dezacordul de a face parte din această comisie.
Contactat de „E-C”, primarul, Gheorghe Druţa a spus că a executat decizia în partea creării comisiei, în care i-a inclus şi pe consilierii auto-excluşi, pe activiştii locali, care contestă în judecată deciziile consiliului privind apeductul, şi specialişti din primărie, dar că inventarierea va începe după ce dânsul va mai consulta Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), or, primarul spune că nu are răspuns la toate întrebările pe care i le dau cetăţenii. Gheorghe Druţa confirmă, că AO „Flutura” funcţionează fără abateri, el fiind informat, în calitate de primar, despre rezultatele controalelor fiscale asupra activităţii acesteia. Primarul a mai spus că va organiza şi o consultare a cetăţenilor, dar după ce mai consultă ANRE.
Expertiză şi experienţă
Margareta Petruşevschi, expertă în cadrul GIZ (Agenţiei germane pentru Dezvoltare), spunea în cadrul unei întruniri la Criuleni următoarele: „50% din operatorii care asigură aprovizionarea cu apă şi canalizare în raioanele Criuleni şi Dubăsari sunt ONG-uri. Conform legislaţiei în vigoare, aceşti operatori funcţionează ilegal. Condiţia de bază este ca aceşti operatori să-şi schimbe forma de organizare juridică, pentru a deveni legali pe piaţa de prestare a serviciilor. Legea nr. 303, art. 11, ne vorbeşte despre gestiunea directă sau gestiunea delegată a acestor servicii. Gestiunea directă înseamnă livrarea serviciilor pirn intermediul unei subdiviziuni interne, care se află în subordinea APL. Gestiunea delegată este atunci când APL transferă unei societăţi comerciale cu capital privat toate atribuţiile şi responsabilităţile privind furnizarea serviciului public, administrarea şi exploatarea sistemelor şi infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora. Pe lângă legile mai vechi, pe 23 noiembrie 2017 a fost aprobată Legea cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală, care vine cu recomandări asupra a patru modele de organizare a serviciilor date: întreprinderea municipală; întreprinderile intercomunicatre; societate pe acţiuni cu un singur fondator; societate pe acţiuni cu mai mulţi fondatori”.
Cel mai avantajos model, potrivit expertei GIZ, este societatea pe acţiuni cu un singur fondator/acţionar unic, care, potrivit analizei prezentate, are cele mai multe avantaje şi cele mai puţine dezavantaje.
Situaţie similară a fost la Coşniţa, rl Dubăsari. Primarul Alexei Gafeli, solicitat să spună cum s-a rezolvat situaţia, a spus că la Coşniţa în anul 2015 a fost fondată Întreprinderea Municipală, care şi-a început activitatea în 2016, iar în 2017 consiliul comunal a votat retragerea patrimoniului a două asociaţii obşteşti (din Coşniţa şi din Pohrebea) şi transmiterea acestora în gestiunea Întreprinderii Municipale. „În primăria Coşniţa nici nu a existat vreo decizie a consiliului de delegare a serviciilor de aprovizionare cu apă în gestiunea asociaţiilor obşteşti, dar şi în cazul în care ar fi existat, consiliul ar fi abrogat acea decizie”, a mai spus primarul.
Aceeaşi procedură a fost respectată în comuna Hârtopul Mare, pe când primar era Dumitru Roşca, actualul secretar al consiliuli local Cruglic, iar transmiterea către APL a urmărit scopul dezvoltării durabile a serviciului.
S. Cernov
