Așa și-a început discursul despre incluziune, Anastasia Terentiev, șefa Structurii Teritoriale de Asistență Psihopedagogică Dubăsari, în debutul celei de 26 conferințe teritoriale ”Învățăm împreună”. La eveniment au sosit oaspeți de la capitală, dar și pedagogi, cadre de sprijin, specialiști în domeniul asistenței sociale, medici,părinți din raion. Fiecare dintre cei prezenți ar fi putut prezenta o experiență proprie, or, majoritatea au misiunea de a ajuta copiii aflați în dificultate, iar numărul acestora crește de la an la an. Se modernizează și serviciile. Societatea a avansat la capitolul creării centrelor, programelor de reabilitare și integrare, dar starea de lucruri mai presupune eforturi conjugate pentru a ajunge la nivelul dorit.
Nadejda Baltag, directoare IET „Lastăraș” de la Molovata Nouă remarca că „Nu e vorba doar de o pantă de acces. În fiecare dimineață copii vin cu grijile și problemele lor și e nevoie de o muncă enormă pentru a face față provocărilor, a alunga temerile părinților. Trebuie schimbat modul de gândire inclusiv a pedagogilor, dar e nevoie și de surse pentru a angaja specialiști calificați”.
În cadrul panelului „De ce trebuie să creștem și să învățăm împreună în medii educaționale comune” au vorbit dna Viorica Loghinov, părinte și directoarea Lilia Marținchevici de la Pîrîta, și Ludmila Nicolaev, psiholog, LT „Ion Creangă”, Coșnița și Ala Dmitriev, logoped la IET ”Viorica Pîrîta. Iulia Ivanov, reprezentată a Consiliului Elevilor la LT Doroțcaia a povestit cum colegii cu necesități speciale sunt un stimulator pentru activismul celorlalți și cât de importantă este empatia. Ulterior acest lucru a fost demonstrat când eleva clasei a VII-a a LT Doroțcaia a recitat gestual, asistată de colegii ei, care au vociferat poezia „Mulțumim pentru pace”.
Panelul II, desfășurat cu genericul „Cum lucrăm împreună ca toți copii să învețe și să se dezvolte în grădinițele și școlile din comunitate” a scos pe tapet, ușurel și alte aspecte care trebuie luate în considerație cînd vorbim de incluziune. 144 copii cu cerințe educaționale speciale sunt în raionul Dubăsari. Unii dintre ei au depășit careva probleme, datorită insistenței părinților și suportului oferit de specialiști în special al celor de la AO ”Femeia și Copilul- Protecție și Sprijin”, iar ulterior și Centrului „Lăstărel”, echipelor mobile. Raionul Dubăsari, după cum spunea psihologul Ina Cazacu, care are experiență de muncă în ambele organizații,este printre pionierii aplicării educației inclusive. Doroțcaia, Oxentea sunt localitățile unde educația inclusivă se practică încă din 2007.
A ținut mult doamna Cazacu să facă o diferențiere între noțiunile de ”educație timpurie” și ”incluziune timpurie”. Prima se referă la instituțiile preșcolare. Incluziunea timpurie are drept țintă ajutorarea copiilor de la 0 la 5 ani să capete abilități de integrare și ruga medicii să îndrume părinții să vină la Centrul de Intervenție Timpurie „Lăstărel”, care activează inclusiv pentru copiii din r. Dubăsari ca să nu rateze timpul favorabil recuperării. Aici se lucrează asupra dezvoltării abilităților, comportamentelor copilului. Se lucrează și cu părinții, caci aceștea sunt majoritatea timpului cu odraslele lor, să devină un sprijin, o resursă, să fie scoși din anumite blocaje emoționale ca să accepte copilul așa cum este. Fiecare copil are o valoare specială și e individual, astfel că sfaturile din Internet sunt bune, dar nu sunt eficiente, căci sunt generalizate, pe când e nevoie de o abordare personalizată, zicea Ina Cazacu.
Apropo, de notat că creșterea numărului copiilor cu necesități speciale denotă și faptul că tot mai mulți părinți sunt dispuși să-și ajute odraslele, recunosc problema și sunt intenționați să o depășească, nu să o ascundă. La Centrul de Intervenție Timpurie „Lăstărel” deja se fac programări la serviciile specialiștilor.
Liliana Petică, șefa Centrului de Sănătate Dubăsari, vorbea despre modernizarea asistenței medicale, screningurile prenatale, postnatale de care beneficiază acum pruncii și contribuția la schimbarea percepției părinților asupra copiilor cu CES. Sublinia și importanța medicilor de familie în intervenția timpurie. „Pe parcursul anilor vedem tot mai mulți copii cu dizabilități, ceea ce anterior nu se vedea. E un succes al întregii societăți -copiii care erau izolați în casele lor și de care știau doar lucrătorii medicali acuma sunt încadrați în societate. Îndemn părinții care observă la copiii lor mici întârzieri în dezvoltare sau văd că ei întâmpină dificultăți în dobândirea abilităților, să se adreseze fără ezitare medicului de familie. După examinare medicul poate direcționa către investigații, consultări, terapii, iar adresarea cât mai timpurie este spre beneficiul copilului” , menționa Liliana Petică, șefa Centrului de Sănătate Dubăsari.
Ruslan Rotaru, reprezentant al Structurii teritoriale de asistență socială s-a referit la situația copiilor din centrele de plasament, la activitatea echipei mobile care se deplasează la domiciliul copiilor cu dizabilități, inclusiv severe și la colaborarea intersectorială. înclusiv cu specialiștii din Criuleni.
În timp de specialiștii întruniți în sala mare a Casei de Cultură Coșnița dezbăteau aspectele ce țin de educația inclusivă, în incinta Bibliotecii Publice, un grup de copii din Coșnița, Doroțcaia, Holercani confecționau mesaje colorate pentru cei prezenți. Lucrau în echipă și reflectau veridic sloganul: „Învățăm împreună”.
Președintele raionului Dubăsari, Sergiu Grigoriev, parlamentarul Roman Roșca, Elena Nastas, director adjunct al Centrului Republican de Asistență Psihologică, Natalia Bujor, de la Cancelaria de Stat, Larișa Brăducean, șefa Direcție educație Dubăsari, Inga Grosu, de la Ministerul Educației și Cercetării, Eugen Danilov, CCF Moldova, s-au referit la posibilitățile structurilor statale de a promova schimbarea și că incluziunea este o prioritate.
O școală model nu e doar o școală care arată foarte bine, cu săli de clasă adaptate, o școală model e o școală în care se promovează incluziunea, iar incluziunea nu se referă doar la copii cu CES, dizabilități, ci reprezintă acceptare, diversitatea tuturor copiilor și inclusiv atitudini. Atitudinea o facem noi, deoarece copii nu fac diferențe între ei – spunea Inga Grosu.
La finalul conferinței a fost votată și o Rezoluție.
E. Chiriac
