CriuleniSocial

Seceta a ars lanurile de porumb. Urmează evaluarea răsăritei

La sfârșitul lunii iulie – începutul lunii august, în raionului Criuleni au fost convocate comisiile locale privind situații excepționale care au evaluat pagubele cauzate de impactul negativ al temperaturilor ridicate asupra culturilor de grupa a doua. Specialiștii încă contabilizează pagubele. 

Tudor Porubin, ofițer SP a SSE Criuleni, locotenent al s/i, ne-a informat: „Din cadrul aceste comisii locale, pe lângă primarii localităților și funcționarii locali, au făcut parte și specialiștii din Direcția Agricultură a raionului Criuleni și angajații Secției Situații Excepționale Criuleni. Specialiștii au constatat că gradul de afectare a recoltelor este estimat, în medie, la 77%. La etapa actuală au fost evaluate 1640 ha de porumb din localitățile Mașcăuți, Jevreni, Răculești, Hîrtopul Mare, Slobozia-Dușca, Corjova, Cimișeni, Bălțata, Pașcani. Specialiștii împreună cu membrii comisiilor numite din fiecare localitate au stabilit că devierile la o dezvoltare normală și fructificarea culturilor din acest an se datorează unei serii de factori, pe lângă temperaturile de afară. Este vorba despre tehnologiile de cultivare aplicate, soiurile utilizate, perioada de însămânțare, respectarea asolamentului și a premergătorilor, precum și temperaturile extrem de ridicate din ultima perioadă. În următoarele săptămîni urmeaza a fi evaluate și culturile de floarea-soarelui care la fel au fost afectate de secetă”. 

Comisiile au constat că pe diferite suprafețe, cultura porumbului a fost compromisă în proporție de la 60% la 95%. 

Vitalie Onișciuc, șeful Direcției agricultură Criuleni, solicitat de ”E.C”, spunea că la Pascani 90 % din porumb este afectat, formele parentale sunt compromise total, nu s-au polenizat. „În majoritatea cazurilor sunt peste 60% din lanuri compromise. Terenurile care sunt mai puțin afectate nici nu le luăm în considerație. Problema e că atunci când trebuia să se producă polenizarea, din cauza temperaturilor ridicate, polenul a ars. Astfel avem porumb fără știuleți. Cei care au semănat mai târziu, nu au făcut brazda adâncă, vor avea vre-o 3-4 tone de porumb la hectar. A contat și folosirea irigării. La Dubăsarii Vechi, unde au irigat din abundență, au pierderi mai mici”, spune funcționarul.

Impactul temperaturilor ridicate asupra culturilor de grupa a doua a fost și evaluat de către secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Prelucrătoare Vasile Șarban, în cadrul recentei vizite în raioanele Criuleni și Dubăsari. În urma evaluărilor, s-a constatat că, în zona de centru-est a țării, starea culturilor de porumb și floarea-soarelui este mai favorabilă, comparativ cu cea din sudul țării, 80% de afectare fiind un indicator extrem. 
Un aspect important subliniat în cadrul vizitei a fost necesitatea cultivării hibrizilor de porumb autohtoni, cu toleranță la secetă, adaptați la condițiile climaterice locale. Acești hibrizi, cu o perioadă de vegetație mai scurtă și cu un consum specific de apă mai mic, prezintă modificări morfo-fiziologice adecvate pentru a face față condițiilor de mediu variabile.
„Obținerea unor producții stabile este esențială pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii noastre. Acest proces complex este influențat de particularitățile biologice ale hibrizilor și soiurilor, tehnologia de cultivare și condițiile de mediu. Starea culturilor variază considerabil de la caz la caz, chiar și la același agricultor, în funcție de tehnologiile aplicate și soiurile cultivate”, a declarat Vasile Șarban.

De altfel moldovenii cultivă porumbul pentru că nu există forțe de muncă pentru alte culturi.

Sursa foto: Tudor Porubin, SSE Criuleni. Activitatea CSE locale de evaluare a pagubelor în câmpuri: 

 

Preluarea textelor de pe pagina www.estcurier.md pentru formatul online se face în limita a 500 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat. Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Est-Curier" și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

Articole asemănătoare

Back to top button