Circa doi ani în urmă, mai exact, la 6 iunie 2017, consili-erii raionali votau alocarea unor bani pentru propunerea autorităţilor executive să construiască două ronduri în intersecţii. Era vorba de organizarea sensurilor giratorii la intersecţia străzilor Ştefan cel Mare – 31 August în or. Criuleni şi str. Nicolae Donici şi Ştefan-cel-Mare din s. Dubăsarii Vechi. După doi ani, însă, autorităţile au reuşit să construiască abia un sens giratoriu – cel din Dubăsarii-Vechi, pentru că proiectul a fost blocat odată ce din funcţie a plecat Iurie Andriuţă (a fost reţinut de CNA pentru presupus abuz în serviciu, care mai este la faza cercetării în judecată).
Suma de 332 mii 338 lei a fost aprobată de către aleşii raionali pentru achitarea serviciilor de proiectare.
Vitalie Verebceanu, cel care a exercitat pe parcursul a patru ani funcţia de vice-preşedinte al raionului Criuleni, responsabil de domeniul dezvoltare comunitară, explica în 2017, ce raţionamente au stat la baza construcţiei acestor sensuri giratorii. Cu referire la intersecţia din Criuleni, Verebceanu a spus, că aceasta ar fi aglomerată în orele de vârf, circulaţia este îngreunată de staţionarea nereglamentară a transportului, ceea ce limitează vizibilitatea pentru şoferi, şi mai cu seamă în acele momente, când în faţa magazinului din preajmă staţionează autobuzul care pleacă spre Chişinău. Întrebat, dacă proiectul a fost consultat cu cetăţenii, vice-preşedintele a spus, că acesta a fost consultat cu consilierii raionali şi cu cei ai oraşului Criuleni, cu administraţia publică Criuleni. În urma implementării proiectului, la Criuleni, spuneau autorii, ar urma să dispară parcările neautorizate din intersecţia respectivă, inclusiv staţia taximetriştilor, iar o parte din spaţiul necesar urma să fie luat din contul actualelor trotuare. Trotuarele nu trebuiau să dispară, ci, conform proiectului, umau să fie strămutate şi separate de partea carosabilă cu bare de protecţie executate din metal. Proiectul presupunea şi strămutarea unui anumit număr de piloni de electricitate, organizarea altfel a benzilor de circulaţie, etc. Primarul or. Criuleni, Dumitru Simon,la fel, în 2017, spunea că susține proiectul de reconstrucţie a intersecţiei, că ar avea beneficii, în primul rând, pietonii, iar oraşul va câştiga şi în plan estetic. Primarul de la Dubăsarii Vechi, Vitalie Casian, recunoştea că proiectul urma să aducă mai multă siguranţă participanţilor la trafic în acest sector al satului, asta pentru că intersecţia trebuia să fie niţel lărgită, unghiul intersecţiei urma să devină mai optuz, şi câştiga şi aspectul estetic al centrului satului, în preajmă fiind situate multe instituţii publice. În 2017 funcţionarii nu ştiau cât vor costa aceste sensuri giratorii şi când vor fi ele gata.
Licitaţia pentru proiectarea celor două sensuri giratorii a fost câştigată, la 23 martie 2017, de către o firmă din Chişinău – Societatea pe Acţiuni „Intexnauca”, care a fost una dintre cele patru firme ce au prezentat oferte de participare.
„Intexnauca” s-a angajat să execute ambele proiecte contra sumei de 332388 lei timp de două luni de zile. În iulie 2017 autoritatea executivă a iniţiat procedura de rezoluţiune a contractului încheiat la 06.04.2017, iar motivul formal ar fi fost nerespectarea termenilor de predare a lucrărilor de proiectare de către executant. Un motiv neformal era existenţa unor proiecte mai stringente, decât sensurile giratorii.
„Intexnauca” SA, însă, a acţionat Consiliu Raional Criuleni în judecată, la 18.08.2017, cerând să i se achite pentru lucrările de proiectare, rea-lizate în proporţie de 67,8%, şi menţionând că tergiversarea lucrărilor se întâmplă doar din cauza că comanditarul s-a obligat, dar nu a prezentat exe-cutantului informaţia despre condiţiile tehnice cerute pentru continuarea lucrărilor de proiectare, fapt despre care cele două părţi semnatare ale contractului au menţionat în corespondenţa dintre instituţii, luată de instanţă în consideraţie în proces. Judecătoria Criuleni a admis cererea SA „Intexnauca” şi la 13 martie 2019 a dispus incasarea de la Consiliul raional Criuleni în beneficiul S.A. „Intexnauca” a sumei de 225 430,00 lei, ceea ce reprezintă contravaloarea procentului de lucrări de proiectare executate în temeiul contractului, precum şi cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în mărime de 6 762,90 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 6 500,00 lei, iar în total suma de 238 692,90 lei.
Primul sens giratoriu a fost, totuşi, construit, în s. Dubăsarii Vechi, cu puţin timp până la campania electorală pentru alegerile locale din 2019. Vitalie Verebceanu, vice-preşedinte al raionului, spunea pentru „Est-Curier” în septembrie 2019, că procesul de judecată şi stoparea proiectului în 2017 doar au adus la amânarea unui proiect bun pentru siguranţa cetăţenilor aflaţi în trafic fie în calitate de pietoni, fie în calitate de conducători auto. Potrivit lui Verebceanu, firma angajată ar fi fost una dintre cele mai bune de pe piaţă specializată în proie-tarea drumurilor şi podurilor, şi cu toate că le-au fost lezate drepturile contractuale, executanţii nu au cerut despăgubiri morale, ci doar şi-au cerut partea de bani pentru care au făcut lucrările. Executanţii s-au angajat să finalizeze proiectarea, dacă comanditarul o va cere.
Când va fi construit sensul giratoriu la Criuleni încă rămâne o enigmă. La ultima şedinţă a Coniliului Orăşenesc Criuleni din legislatura precedentă, consilierii şi-au reconfirmat disponibililatea să continuie acest proiect, prin urmare, sarcina ar putea reveni noului primar şi consiliu, asta dacă următoarea conducere raională nu va pune iarăşi cruce pe acest proiect, doar din considerentul, că nu le aparţine iniţiativa.
S. Cernov
Imagine: sensul giratoriu de la Dubăsarii-Vechi
Preluarea textelor de pe pagina www.estcurier.md pentru formatul online se face în limita a 500 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat. Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Est-Curier" și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.