În document sunt expuse principalele transformări din sistemul judiciar și lupta anticorupție, dar și vulnerabilitățile care amenință ritmul și sustenabilitatea reformelor.
Astfel, nota analitică arată că, în ultimii patru ani, autoritățile au demarat o serie de inițiative menite să
întărească independența judecătorilor, să sporească transparența instanțelor și să fortifice
mecanismele de integritate. Însă, pe lângă progresele structurale, rămân în urmă dosare sensibile fără
finalitate și instabilitate în fruntea unor instituții-cheie.
Printre principalele elemente de reformă se numără:
– Revizuirea Constituției (de la 1 aprilie 2022) – presupune consolidarea independenței
judecătorilor prin eliminarea perioadei „de probă” de cinci ani și numirea judecătorilor la
Curtea Supremă de Justiție de către Consiliul Superior al Magistraturii, în locul Parlamentului.
– Mecanismele de evaluare externă care presupun verificarea integrității candidaților pentru
funcția de membru în CSM și CSP. Aceste exerciții au contribuit la identificarea problemelor de
integritate în cazul a peste 75% din candidații, generând, însă, și un exod masiv de cadre.
Aproximativ 140 de judecători au părăsit sistemul, fiind pusă în pericol capacitatea instanțelor
de fond.
– Resetarea Curții Supreme de Justiție prin redefinirea rolului său în sistemul judecătoresc și
prin numirea a 9 din cei 20 de judecători necesari. Totodată, CSJ a plusat la capitolul
transparență prin difuzarea online a ședințelor de judecată, însă riscul blocării activității în plen
persistă din cauza numărului redus de judecători permanenți.
– Noi proceduri penale care presupun judecarea în lipsa inculpatului și suspendarea prescripției
în cauzele de corupție, precum și mecanismul acordului de cooperare pentru persoanele
dispuse să colaboreze cu ancheta.
Printre restanțele și vulnerabilitățile nerezolvate în mandatul legislativ precedent se numără:
– Instabilitatea de la vârful instituțiilor anticorupție, remarcată prin schimbarea frecventă a
conducerii Procuraturii Generale, Procuraturii Anticorupție și Centrului Național Anticorupție,
subminând independența și eficiența acestora.
– Lipsa condamnărilor definitive din dosarele de mare corupție, cu o singură excepție –
condamnarea în lipsă a oligarhului fugar Ilan Șor, însă care este insuficientă pentru a
demonstra funcționalitatea mecanismelor anticorupție.
– Sistemul disciplinar ineficient, remarcat printr-o singură sancțiune aplicată în 2024 (o
avertizare) din peste 2 000 de sesizări, ceea ce contribuie la creșterea percepției de
impunitate.
– Decuplarea formală dintre CNA și PA, care s-a produs pe hârtie prin atribuții delimitate clar în
legislație, însă imposibil de implementat complet din cauza resurselor insuficiente și a unei
structuri instituționale precare.
Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova și autorul notei analitice,
subliniază faptul că sustenabilitatea reformelor urmează încă a fi probată în timp și continuă să
depindă într-o oarecare măsură de voința politică.
„În perioada 2021-2025, Parlamentul și autoritățile din justiție au contribuit la schimbări structurale fundamentale, creând premise pentru o justiție independentă și credibilă. Totuși, ritmul lent,restanțele și instabilitatea de la conducerea unor instituții-cheie au blocat creșterea încrederii
cetățenilor în procesele de reformă. Pentru a redresa această situație este nevoie de stabilitate
instituțională, de aplicarea consecventă a mecanismelor de integritate. Comunicarea pro-activă,
transparentă și clară la nivelul societății trebuie amplificată pe fonul unui fenomen tot mai larg de
dezinformare, inclusiv pe subiectele din justiție”, a declarat Ilie Chirtoacă, președintele CRJM.
Documentul analitic este public pe pagina web a Centrului de Resurse Juridice și include o serie de
recomandări ce au menirea să contribuie la consolidarea sustenabilității reformelor din sistemul
justiției prin asigurarea integrității și stabilității instituționale, precum și creșterea încrederii publice.
