Pentru o mare parte din cele 38 de neamuri de rromi din județul Dolj, România, respectarea unor tradiții, transmise de-a lungul anilor, a devenit mai mult decât o povară. Asta am aflat de la Romeo Tiberiade, consilier pe problemele rromilor la primăria or. Craiova, tot dânsul și președintele Partidei Rromilor Dolj, în cadrul unei discuții pe care acesta a avut-o la începutul lunii decembrie cu un grup de jurnaliști din Chișinău.
– Este adevărat, – spunea Romeo Tibiriade, – astăzi țiganii din România nu mai trăiesc în șatre ca pe vremuri, dar oricum preferă să doarmă în cort chiar dacă unii și-au înălțat case de milioane. Reprezentăm unul dintre cele mai mari cartiere de rromi din Europa, prin urmare și multitudinea de probleme cu care ne confruntăm zi de zi implică multă muncă și sacrificii. Fie că e din neamul fierarilor, argintarilor, aurarilor, ursarilor, căldărarilor sau lăutarilor, toți membrii comunității cunosc și vorbesc limba țigănească, țin mult la portul național și păstrează cu sfințenie obiceiurile, moștenite de la predecesori.
– Există, însă, unele tradiții, – continuă Romeo Tiberiade, – care în opinia mea, sunt depășite de timp și la care trebuie să renunțăm. Bunăoară, căsătoria copiilor la vârsta de 10-11 ani. Este antiumană. De ani buni încerc să-i conving pe conaționalii mei să nu-și căsătorească copiii la o vârstă atât de fragedă, și munca mea are efect. Actualmente doar în neamul căldărarilor se mai practică astfel de căsătorii, dar și aici întâlnim cazuri din ce în ce mai rare. Oricum cred ca și autoritățile statului trebuie să aplice sancțiuni dure pentru a elimina în totalitate acest fenomen.
Și faptul că fetele nu au voie să meargă la școală mi se pare lipsit de temei. Sunt de părerea că etnicii rromi trebuie să dea importanță școlii astfel încât copiii lor să poată face studii. Educația presupune un trai mai bun, dar și o convețuire mai armonioasă cu alte etnii. Faptul că mulți țigani sunt incurajați să facă patru clase, pentru că numai astfel pot intra în posesia permisului de conducere, nu înseamnă încă nimic.
Magda Bratu, responsabilă de pagina dedicată în totalitate rromilor, ce apare în ziarul „Cuvântul Libertății”, spune că soluţionarea problemelor ţiganilor din zona Craiovei şi nu numai, ţine în mare parte de competenţele statului. Lipsa actelor de identitate, de proprietate asupra bunurilor, exodul – sunt doar câteva dintre problemele cărorara statul urmează să acorde mai mare atenţie. Altceva e că, potrivit Magdei Bratu, şi etnicii rromi manifestă indiferenţă în faţă de aceste probleme. Deşi sunt multe programe la nivel naţional, menite să îmbunătăţească spre bine viaţa rromilor, ei nu se implică. Cel mai nou este proiectul pentru copiii rromi „A doua şansă”, dar care iarăşi rămâne nevalorificat din aceleaşi motive.
Se crede, şi nu fără de temei, că secolele trăite în robie i-au adus pe rromi în situația în care sunt astăzi. La începutul acestui an s-au împlinit 160 de ani de la eliberarea rromilor din sclavie. Dar a fost, precum spunea istoricul Lucian Nastasă, o libertate, care nu a fost gestionată așa cum se cuvine. Or, nu e suficient sa dezrobești o populație atât de numeroasă și cu atâtea tradiții și obiceiuri la care au ținut enorm și să-i lași la voia întâmplarii. Iar consecinţele vor persista încă mult timp.
Gh. Motricală
Materialul este realizat în cadrul proiectului ”Promovarea drepturilor omului, toleranţei şi diversităţii prin mass-media”, implementat de API cu suportul financiar al Civil Rights Defenders (Suedia).
