Conform Serviciului Hidrometeorologic de Stat, săptămâna curentă, pe parcursul a cel puțin trei nopți, se pot înregistra temperaturi negative, de până la -2 grade Celsius, în centrul Republicii Moldova.
Conform tabelului publicat pe pagina web a instituției, pericol de înghețul ar putea fi simțit în nopțile de marți, miercuri și vineri, respectiv, 8, 9 și 11 aprilie.
În raioanele de nord, temperaturile pot coborî și până la -5, în orele nocturne și ale dimineții.
Potrivit informațiilor publicate de Ministerul Agriculturii, un pericol mare îl prezintă îngheţurile, care se semnalează după trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 10°C în direcţia creşterii ei (16–23 aprilie). Îngheţurile în aer primăvara se menţin în medie pe teritoriul Moldovei până la 6 – 21 aprilie, la suprafaţa solului până la 22 – 30 aprilie. Însă, în unii ani îngheţurile se semnalează şi în luna mai. Cea mai tardivă dată a îngheţurilor în aer în raioanele de nord şi centrale ale republicii s-a semnalat pe 21 – 24 mai (a. 1980), iar în a. 1962 – la 30 martie, în sudul republicii la 1-10 mai (a. 1990). La suprafaţa solului îngheţurile sunt posibile până la 22 – 28 mai (a. 1977). Îngheţurile în decada a treia a lunii mai se pot observa în medie o dată în 30 de ani. În ultimii ani mari pagube pentru sectorul agricol au fost pricinuite de îngheţurile din: 15 aprilie, 18 mai şi 18 octombrie 2001, 5-9 aprilie şi 15-17 aprilie 2003, precum şi cele din 15-17 aprilie şi 11 septembrie 2004.
Pragurile termice critice (°C) ale culturilor în diferite faze de vegetaţie, faţă de îngheţ (după Maximov):
Temperatura* aerului care provoacă vătămarea la |
|||
muguri florari desfăcuţi |
flori |
rod |
|
Măr |
-4,0 |
-2,3 |
-1,1…-2,2 |
Păr |
-4,0 |
-2,3 |
-1,2 |
Vişin |
-2,0 |
-2,3 |
-1,2 |
Cireş |
– |
-2,0 |
-1,0 |
Prun |
-4,0 |
-2,3 |
-1,2 |
Cais |
-4,0 |
-2,3 |
-0,7 |
Piersic |
-4,0 |
-2,9 |
-1,2 |
Viţă de vie |
-1,2 |
-0,2 |
-0,7 |
Pragurile termice critice (°C) ale culturilor în diferite faze de vegetaţie, faţă de îngheţ (după Maximov)
Planta |
Răsărire |
Înflorire |
Coacere |
|||
1* |
2** |
1* |
2** |
1* |
2** |
|
Grâu de primăvară |
-9 |
-10 |
-1 |
-2 |
-2 |
-4 |
Ovăz |
-8 |
-9 |
-1 |
-2 |
-2 |
-4 |
Orz |
-7 |
-8 |
-1 |
-2 |
-2 |
-4 |
Mazăre |
-7 |
-8 |
-2 |
-3 |
-3 |
-4 |
Plante rezistente la îngheţ |
||||||
Floarea soarelui |
-5 |
-6 |
-2 |
-3 |
-2 |
-3 |
In |
-5 |
-7 |
-2 |
-3 |
-2 |
-4 |
Cânepă |
-5 |
-7 |
-2 |
-3 |
-2 |
-4 |
Sfeclă de zahăr |
-6 |
-7 |
– |
-3 |
– |
– |
Morcov |
-6 |
-7 |
– |
– |
– |
– |
Varză |
-9 |
-10 |
– |
– |
– |
– |
Plante cu rezistenţă medie la îngheţ |
||||||
Soia |
-3 |
-4 |
-2 |
-2 |
-2 |
-3 |
Dughia |
-3 |
-4 |
-1 |
-2 |
-2 |
-3 |
Plante slab rezistente la îngheţ |
||||||
Porumb |
-2 |
-3 |
-1 |
-2 |
-2 |
-3 |
Mei |
-2 |
-3 |
-1 |
-2 |
-2 |
-3 |
Cartof |
-2 |
-3 |
-1 |
-2 |
-1 |
-2 |
Plante nerezistente la îngheţ |
||||||
Fasolea |
-1 |
-1,5 |
-0,5 |
-1 |
-2 |
– |
Bostănoase |
-0,5 |
-1 |
-0,5 |
-1 |
-0,5 |
-1 |
Castraveţi |
0,0 |
-1 |
0,0 |
-1 |
0,0 |
-1 |
Tomate |
0,0 |
-1 |
0,0 |
-1 |
0,0 |
-1 |
Tutun |
0,0 |
-1 |
0,0 |
-1 |
0,0 |
-1 |
Ce facem ca să atenuăm efectul înghețurilor de primăvară:
Măsurile de atenuare şi combatere a îngheţurilor şi brumelor. Posibilităţile actuale de luptă împotriva îngheţurilor tardive de primăvară şi timpurii de toamnă, pot fi grupate, din punct de vedere al principiului de combatere, în următoarele grupe:
· Măsuri practice înainte de plantare sau însămânţare (plantele sensibile la îngheţ sunt cultivate pe pante cu expoziţia sudică sau sud-vestică, care asigură scurgerea cu uşurinţă a aerului rece pe văi);
· Măsuri prin care se urmăreşte atenuarea radiaţiei nocturne (fumigaţiile, adăpostirea, perdele vegetale de protecţie);
· Măsuri prin care se realizează creşterea temperaturii solului şi a aerului (încălzirea suprafeţei solului prin irigare, încălzirea cu aer cald);
· Mijloace mecanice (ventilarea aerului) prin care se împiedică formarea inversiunilor termice în stratul de aer din vecinătatea solului;
· Măsuri agrofitotehnice prin care se influenţează proprietăţile termice ale stratului arabil şi procesele radiative la suprafaţa solului.
Toate aceste metode determină reducerea răcirilor radiative, distrugerea stratului de inversiune termică de la sol, omogenizarea temperaturii aerului în stratul microclimatic şi în consecinţă, menţinerea temperaturii aerului şi pe suprafaţa solului mai mare de 0oC.
Aplicarea acestor măsuri se face în mod diferenţiat, în raport cu condiţiile meteorologice şi locale (relief şi microrelief, soiuri de plante, condiţii tehnice), ca şi de costurile materiale posibile.