Guvernul a modificat Codul Contravenţional şi a introdus art. 355 prim cu următoaul cuprins: „Cerșitul însoțit cu simularea unei dizabilități: fapta persoanei care, simulând o dizabilitate fizică sau psihică, care apelează la mila publicului, cerând ajutor material, se sancționează cu amendă de la 6 la 30 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 20 la 60 de ore.”
O unitate convenţională este egală cu 50 de lei.
„Modificarea propusă este necesară, întrucât potrivit legislației Republicii Moldova, cerșetoria nu este pedepsită, fiind prevăzută numai răspunderea penală pentru organizarea acestei activități (art. 302 din Codul penal). Ţinând cont de specificul fenomenului cerșetoriei în Republica Moldova și în special unele expresii ale acestei forme de activitate, se impune necesitatea introducerii unei norme speciale în Codul contravențional care ar sancționa simularea unei dizabilități fizice sau psihice pentru a trezi mila publicului în vederea facilitării cerșetoriei.” – se arată în Nota Informativă la proiectul Hotărârii, care a fost semnată de ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco.
Autorul mai precizează, că simularea dizabilității fizice sau psihice este uneori aplicată de unele persoane cu scopul obținerii unor surse materiale care deseori depășesc substanțial strictul necesar. Hotărârea a fost aprobată în şedinţa Guvernului, din 12 ianuarie, 2022.
În aceeaşi şedinţă, art. 315 din Codul Contravenţional a fost completat cu prevederi care vor reglementa atât luarea de recompensă nelegitimă, cât și oferirea unei astfel de recompense.
„Modificarea propusă se impune în primul rând cu scopul de a diminua și eradica fenomenul taxelor informale din domeniul învățământului. Potrivit prevederilor din art. 35 alin. (4) din Constituția Republicii Moldova învățământul este gratuit. Totuși, o problemă importantă în societate rămân a fi taxele informale, adică taxele de înmatriculare în instituțiile de învățământ cu finanțare de la bugetul de stat; plățile achitate în fondul clasei; în fondul instituției de învățământ; asigurarea cu manuale de alternativă; prestarea serviciilor educaționale suplimentare la programele de studii; consultații academice; efectuarea lucrărilor de reparație, amenajare și dotarea instituțiilor de învățământ; organizarea activităților extrașcolare etc., sau acceptarea altor beneficii din partea elevilor și familiilor. Aceste plăți au diferite cuantumuri și frecvențe, deși nu sunt reglementate în legislația națională. Astfel, în lipsa unui cadru juridic și administrativ eficient, colectarea acestor plăți
informale este o activitate ilegală și reprezintă un impediment în asigurarea accesului liber la
educație a persoanelor cu un buget redus, deși acest drept este reglementat de Constituție.
Practicile de colectare a taxelor informale creează probleme de ordin etic, moral și legal,
generând conflicte de interese în procesul de evaluare a performanțelor școlare. Acceptarea
cadourilor, suplimentelor salariale și a altor beneficii, determină apariția sentimentului de
obligație și de constrângere morală a profesorilor față de copiii, părinții cărora achită
asemenea beneficii. Astfel, profesorii ajungând în situații de conflict de interese sau sunt în
dificultate atunci când urmează să aprecieze obiectiv rezultatele elevilor. Afectarea
procesului de evaluare și notare corespunzătoare a elevilor, prin plățile efectuate de părinți,
poate avea mai multe efecte adverse.” – se arată în nota informativă la proiectul Hotărârii aprobate pe 12 ianuarie, 2022.
Atât luarea, cât şi darea de plăţi informale se sancţionează cu amendă de la 60 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii în serviciul public pe un termen de la 3 luni la un an.
