Odată cu proclamarea Republicii Moldova stat independent, conform unei tradiții care a continuat din perioada sovietică, ziua de 9 mai a rămas sărbătoare oficială cu denumirea „Ziua Victoriei”. Din anul 2023, ziua de 9 mai are denumirea oficială „Ziua Comemorării victimelor Celui de-Al Doilea Război Mondial”, atribuită de guvernarea PAS, într-o încercare de a se disocia de felul în care victoria Uniunii Sovietice și a aliaților săi în cel de-Al Doilea Război Mondial împotriva Germaniei naziste a fost constant folosită de țara agresoare pentru a justifica agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei.
Începând cu anul 2006 în luna mai în Republica Moldova se celebrează Ziua Europei – un eveniment care simbolizează pacea și unitatea pe continentul European. În anul 2017 Ziua Europei a devenit sărbătoare oficială în Republica Moldova. Pe 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, a prezentat o propunere revoluționară de creare a unei Comunități Europene a Cărbunelui și Oțelului, ce punea bazele unei Europe federate, în care țările să-și partajeze resursele de producție esențiale. Această idee a fost un punct de cotitură care a dus la formarea Uniunii Europene, așa cum o cunoaștem astăzi.
Suprapunerea celor două date a creat confuzie în societatea moldovenească, divizând-o în două tabere: una care serbează Ziua Victoriei sau a Biruinței asupra fascismului, și alta care e mai dispusă să serbeze Ziua Europei. La 9 mai 2025, conducerea țării a depus flori al memorialul „Eternitate” mai devreme decât partidele de opoziție, după care a continuat să celebreze la diferite acțiuni de Ziua Europei. Partidele de opoziție, considerate și pro-ruse, și-au mobilizat susținătorii într-o paradă ca pe vremuri, ignorând activitățile pregătite de Ziua Europei.
De ce chestiunea cu sărbătorirea celor două date continua să divizeze societatea, ce trebuie să se facă ca cele două tabere să adopte o abordare unică a Zilei Victoriei și Zilei Europei, ca să nu fie un motiv de dezbinare și ură? Câteva opinii culese la 9 mai 2025, la Criuleni, în cadrul simpozionului „9 Mai – Ziua păcii și a libertății”.
Angela Burciu, directoarea Gimnaziului Răculești, profesoară de istorie: „O parte din oameni au fost educați cu alte valori, cu alte cântece. Pentru mine personal 9 mai nu e ziua serbării, dar e o zi de jale, o zi de durere pentru oamenii care au murit nevinoveți, și de-o parte, și de alta. Socrul meu a fost soldat în armata română. El niciodată n-a fost socotit veteran, cu toate că a trecut prin foarte mari greutăți. Dar cei care au luptat de partea armatei sovietice, au fost tot timpul slăviți, menționați, respectați. Cunosc de la soacra mea, de la un frate de-al ei, despre multe lucruri pe care mi le povesteau. Adică, sunt niște controverse, pe care noi nu le-am învățat cu istoria oficială. Această falsificare i-a influențat negativ pe unii oameni, care nu pot accepta altă viziune. Cine comentează? Mai mult vorbitori de limbă rusă. Dar trebuie să privim critic izvoarele din care ne informăm, chiar și fotografiile. Cât privește filmul „Siberia din oase”, discutat atâta în aceste zile, nici nu m-am gândit că acest film nu trebuie privit, după ce l-am vizionat. Nu este atât de groaznic și atât de categoric, ca să le provoace copiilor drame! Filmul arată drama copiilor, nu a maturilor. Ceea ce se reflectă în film sunt floricele față de realitatea dură, dacă ne luăm după povestirile supraviețuitorilor, despre ororile și greutățile prin care au trecut. Cineva vrea să rămână cu istoria pe care am învățat-o noi: eliberatorii sunt buni, trebuie să-i venerăm, dar nu e așa.”
Valeriu Minciună, profesor de chitară, Școala de Arte Bălăbănești: „Suntem divizați mai degrabă din cauza politicului, cum s-a mai spus. Eu am apucat timpul sovietic, știu cum se sărbătorea atunci și 1 mai, și 9 mai. Ar trebui să comemorăm ziua de 9 mai. Adică nu e niciun motiv de bucurie să sărbătorim, să facem mare veselie, dar să comemorăm victimele. Noi în general am învățat la școală total altă istorie. Istoria Uniunii Sovietice și Istoria Moldovei. Falsurile, da, și aceste falsuri tot ne-au adus la dezbinare. Nu-mi amintesc să se fi vorbit în familia mea despre deportări, dar se vorbea despre cei ce au luptat, cum ar fi bunelul meu de pe mamă. El a decedat când eu aveam cicnci ani, nu-mi amintesc istorii povestite de el. Părerea mea este că da, am putea serba în liniște ambele sărbători, Ziua Europei este ziua constituirii blocului, și să comemorăm victimele celui de-Al doilea Răszboi Mondial”.
Maria Gogu Zinovii, dr. în istorie, cercetătoare, şefă a Direcţiei Generale a Agenţiei de Stat a Arhivelor: „Noi rebuie să comemorăm, indiferent, și de o parte și de alta. Nu este bine să îmbrăcăm copii în haine militare și să dansăm și să cântăm „Katiușa”. Asta trebuie să fie clar pentru toți. Noi nu sărbătorim, că n-avem ce sărbători. Noi comemorăm în liniște, cu o lumânăre aprinsă. Să ne rugăm pentru cei care ne-au adus pacea și de o parte și de alta, fiindcă oamenii aceia au fost și și-au făcut datoria de militari. Dar ceea ce se întâmplă cu cântări de copii îmbrăcați militărește, asta este grav. Ce educăm? Educăm în copii o agresiune din copilărie, ca să îmbrace în haine militare și să danseze. Asta este incorect. Cum se leagă războiul cu deportările? Păi în timpul războiului aceste deportări au avut loc, anume atunci. Pe lângă faptul că o mare parte din bărbații RSSM erau pe front, ceilalți au fost duși în Siberia. De fapt, noi am fost decapitați, în general, de cea mai importantă resursă a unei țări, de fapt, resursa umană. Am avut și un război, am avut și aceste arestări, condamnări și deportări care ne-au afectat și mai mult ca națiune. Așa cum am menționat, să-i comemorăm, să încercăm să ținem pacea și chiar cei care au suferit, toți ne spuneau să nu îi răzbunăm, dar să nu-i uităm.”
Elena Frumosu, șefă, secția Cultură și Turism Criuleni, doctor în istorie (fragment din prezentare):
„9 mai 1945. Ce este? Este o dată de comemorare sau de victorie, de bucurie sau de tristețe? Bineînțeles că nemijlocit această zi, 9 mai, 8 mai sau chiar și 7 mai, când armatele germane au capitulat în fața lui Eisenhower, bineînțeles că această dată este una de bucurie. Pentru că s-a finalizat războiul. De ce a început? Chiar oare numai din cauza a două persoane cu anumite probleme de psihică? Nu este numai asta cauza, trebuie căutată. Care a fost cauza? Care au fost adevăratele motive ale acestui război? De aceea, 9 mai a fost în linii generale și rămâne o zi de bucurie. O zi de sfârșit de război și o zi de pace. Și bineînțeles că și basarabenii s-au bucurat. În perioada sovietică, participarea basarabienilor la victoria din 9 mai era comemorată oficial, însă aspectele legate de mobilizare forțată și suferințele acestora erau trecute sub tăcere. După 91, în Republica Moldova, interpretările istorice au devenit mai nuanțate, iar 9 mai este marcat fie ca Ziua Victoriei, fie ca Ziua Europei, în funcție de opțiunile politice și ideologice. Dar eu aș spune că nu putem să delimităm chiar atât de radical Ziua Victoriei de Ziua Europei. Nu este corectă această abordare. La noi în Moldova oamenii sunt împărțiți și acum în două tabere. Sărbătorim sau comemorăm? Păi, una nu exclude pe cealaltă. Noi comemorăm, îi comemorăm pe cei care au luptat, care au căzut, dar și ne bucurăm de această dată, de sfârșitul acestui război. Nu destul că frate a luptat împotriva fratelui în al doilea război mondial, unul recrutat în armata română și altul recrutat în armata sovietică. Nu destul că avem această tragedie, încă și pe timp de pace, noi suntem despărțiți, divizați în două. Unul pentru Ziua Europei, altul pentru Ziua Victoriei. Cauza sunt opțiunile politice și ideologice, dar n-ar trebui să fie așa. Deci nu excludem 9 mai din contextul general al războiului, dar și despre deportări trebuie să vorbim”.
Ion Țuțuianu, preot, Biserica din lemnd din or. Criuleni: „Hristos la înviat! Nu ar trebui să această sărbătoare să fie o dezbinare, ar trebui să fie o sărbătoare a unității, să ne unească pe toți. Până la urmă, toți au luptat la II-lea război mondial și este într-adevăr o zi a comemorării, o zi tristă, care trebuie să ne unească pe toți ca să păstrăm memoria celor, datorită cărora suntem, avem libertate. Eu cred că ideea de unitate trebuie să fie prin pace, prin dăruire, prin dragoste, prin respect. Trebuie să respectăm pe cel care este lângă noi, să-i respectăm și gândirea, și opinia, dar să nu uităm că totuși este o zi a comemorării. E dureros când vedem o societate dezbinată, o societate care ar trebui să fie o societate unită pentru Republica Moldova. Această sărbătoare de 9 Mai, cum o numesc, Ziua Victoriei, ziua comemorării, ziua Europei, trebuie să fie o zi de unitate, de pace, de liniște”.
Valentina Minciună, conducătoare ansamblu folcloric: „Eu cred că depinde și de modul în care noi am fost ținuți toți anii ăștia sub propaganda asta și nu am avut educație patriotică, nu am avut foarte multe lucruri, noi nu cunoaștem. Și poate din cauza asta, unul că nu cunoaște, încearcă să se țină de ceea ce el știe și crede că doar asta-i adevărul. Dar adevărul este că Europa a fost gândită ca o alianță a păcii. De altfel, nu a fost război de atunci în Europa. Se exagerează, că nu s-a văzut la noi în ziua când comemorezi chiar să joci și să faci nu știu ce. Da, este bine să comemorăm, uite așa cum noi, cu melodie despre pace, învocând pacea, pomenind, să încercăm să menținem memoria celor care s-au jertfit. Sunt lucruri așa care ar fi bine să nu le amestecăm și să nu le exagerăm. Da, din asta au făcut rușii un cult și se exagerează pe partea aceea, cu adevărat. Ori noi ar trebui să nu văduvim pe nimeni de memorie, pentru că chiar nu au fost vina celor care au luptat și au murit. Pe unii nu i-a învățat nimic acel război. Eu am senzația că oamenilor li s-a prea urât de bine. Și uite că se întâmplă acum, iar ceea ce am avut în 39. Iar au venit doi smintiți sau trei chiar, mai mulți. Iar au venit oameni care au cârmele în mână și ei nu sunt adecvați. Da ce se întâmpă în România? Nu mai pot de bine!”.
Dl Vitalii, polițist: „Avem locuitori divizați în cei de orientare pro-rusă, care sunt mai mult vorbitori de limbă rusă, și majoritatea băștinașă, cu alte viziuni. Putem împăca ambele părți în jurul zilei de 9 mai, prin a ne strădui să fim mai buni și mai îngăduitori, din ambele părți: și cei cu viziuni de stânga, și cei cu viziuni de dreapta, și să ne dorim pacea”.
Viorica Șapavalov, directoarea Bibliotecii Publice Orășenești Criuleni: „Dar nu ne dezbină! La moment așa e politica: cineva serbează Ziua Europei, altcineva – Ziua Victoriei, dar până la urmă, nu se exclude una pe alta, dar trebuie să știm că a fost un război nedrept, în care, vrând-nevrând au luptat bunerii, părinții noștri. Noi am fost școliți în perioada sovietică, și trece timp până ne maturizăm și învățăm singuri a vedea adevărul, a ne informa din mai multe surse, ca să ne cream părerea noastră proprie. În perioada sovietică niciodată nu am serbat 9 mai și să ne amintim în acea zi că cineva a fost deportat. Nimeni nu ne-a vorbit atunci despre foametea organizată între 1946-1947, a cărei cauză a fost nu seceta, dar golirea hambarelor oamenilor de către NKVD-ști.”
Svetlana Catan, bibliotecară, s. Boșcana: „Părerea mea e că oamenii care au luptat în război nu au avut nici o vină, că au fost impuși să lupte. Ambii mei bunei, socrul meu au fost ostași în acel război, nu a fost vina lor. Putem să împăcăm societatea, să serbăm toți Ziua Păcii, pentru toți să fie bine. De când avem război aproape, primul toast nu mai este „Să fiți sănătoși!”, dar „Să fie pace!” Copiii mei sunt în Europa, ei mai mult sunt pentru Ziua Europei”.
Opinii adunate de Svetlana Cernov
Imagini: miting de comemorare organizat la 9 mai 2025 în orașul Criuleni, la complexul memorial.
