În cadrul unei campanii de informare despre modificările operate la Codul Electoral, în r. Criuleni au fost membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC). În cadrul unei întruniri cu primari și secretari ai consiliilor locale, funcționarele de la CEC s-au referit la principalele prevederi noi pe care documentul electoral nou, pus în aplicare de la 1 ianuarie 2023, le-a dobândit în urma revizuirii.
Vechiul Cod Electoral a funcționat în perioada 1997 – 2022, iar unele capitole din el, cum ar fi cel despre Referendumuri, nu au suferit nici o schimbare pe parcursul acestei perioade, spunea președinta CEC, Angelica Caraman, de aceea documentul actual conține mai multe inovații, pe care le-a discutat cu cei prezenți.
Cele mai vulnerabile momente ale codului electoral erau legate de organele electorale, calitatea listelor electorale, înregistrarea candidaților, depunerea și examinarea contestațiilor. Peste toate aceste aspecte s-a intervenit, după ce au fost consultate public modificările cu experți și societatea civilă.
Noutatea documentului constă în stabilirea organelor electorale permanente de nivelul doi, la nivel de raion, și anume funcție permanentă de președinte de consiliu electoral de circumscripție. Președintele va avea mai multe funcții, unele dintre care le va prelua de la secretarii consiliilor locale, cum ar fi, de exemplu, lucrul cu listele electorale, rapoartele financiare, și alte atribuții ale CEC-ului la nivel local. „Ne propunem, în general, să profesionalizăm organele locale electorale, ceea ce nu este posibil în 25 de zile cât durează alegerile. Consiliile electorale vor prelua și atribuția de a valida rezultatele alegerilor locale. Doar dacă candidații nu vor fi de acord cu decizia CECE, atunci se va apela la instanța de judecată” – spunea Caraman.
Printre alte modificări explicate de Angelica Caraman a fost și micșorarea vârstei de la care un cetățean poate candida la funcția de primar. Dacă în vechiul cod vârsta minimă pentru candidați era 25 de ani, din acest an poate candida oricine a împlinit vârsta de 23 de ani. La cerințe de studii au rămas cele vechi – cel puțin studii gimnaziale finisate.
O altă modificare ține de prevenirea migrației voturilor, de aceea într-o localitate, la alegerile locale, pot să participe doar alegătorii care au perfectat domiciliul în această localitate cu cel puțin 3 luni de zile înainte de data scrutinului. „Dacă ți-ai perfectat viza de domiciliu cu o lună înainte de alegeri în localitatea asta, nu poți participa la alegerea primarului și consiliului local. A fost necesar să facem asta ca să prevenim migrația artificială de alegători, mai ales în localitățile unde urmează turul doi, rezultatele căruia puteau fi distorsionate cu ajutorul alegătorilor incluși în liste suplimentare. Cei care nu au domiciliu, la fel, nu vor putea vota. Prevederea se aplică doar la alegerile locale, nu la prezidențiale și parlamentare” – explica Angelica Caraman.
Listele electorale nu vor mai fi tipărite în trei exemplare, ci numai în două. Un set de liste va fi disponibil alegătorilor și observatorilor care vor să facă cunoștință cu acestea înainte de alegeri, și care vor conține date limitate despre alegător (nume, prenume, data nașterii și adresa de domiciliu), iar alt set de liste va fi cu mai multe date personale, cu ele deja va lucra biroul electoral în ziua alegerilor.
Printre alte noutăți este excluderea aplicării ștampilei „votat” în fișa de însoțire a buletinului, pentru că sistemul de gestionare a registrului electoral și-a dovedit eficacitatea și nu mai permite votarea multiplă.
Tatiana Barburoș, membră a CEC, a prezentat schimbările legate de desemnarea și înregistrarea candidaților, precum și unele aspecte de organizare a campaniei electorale.
Înregistrarea concurenților electorali va avea loc cu până la 30 de zile înainte de data alegerilor, iar agitația electorală va începe pentru toți candidații odată: cu 30 de zile până la data scrutinului, nu din momentul înregistrării candidatului de către CECE. Candidații independenți vor prezenta liste cu 1% de susținători din numărul total de alegători în localitate (anterior erau 2%). Unii și aceiași alegători vor putea semna pentru susținerea mai multor candidați independenți, or, până în prezent puteau semna pentru un singur candidat. Această modificare s-a făcut pentru a permite să concureze mai multor candidați.
Candidații la funcția de primar sau consilier vor depune declarația de avere nu pe ultimii doi ani, și pe un an.
O prevedere nouă este interzicerea candidaților electorali să organizeze concerte electorale, concursuri, alte manifestări. Dacă asemenea cazuri vor fi semnalate și dovedite, candidatul riscă amendă și eliminarea din sursa electorală.
Noul Cod Electoral reglementează și regimul donațiilor. Astfel, persoanele fizice vor putea dona bani concurenților electorali sume care nu depășesc șase salarii medii pe economie, sau aproximativ 70 de mii de lei. Din ei, doar un salariu mediu pe economie poate fi donat în numerar, iar cealaltă parte a sumei va trebui transferată pe contul bancar al candidatului. În același timp, suma donată candidatului electoral nu poate depăși 30 la sută din venitul anual înregistrat de către donator.
Persoanele juridice au dreptul să doneze până la 12 salarii medii pe economie, și doar prin transfer bancar pe contul candidatului susținut. În așa caz, persoana juridică trebuie să nu aibă datorii la bugetul public național.
Pensionarii și studenții au dreptul să facă donații, dar la fel, limitate la echivalentul unui singur salariu mediu pe economie, adică aproximativ suma de 11 mii de lei.
Toate aceste aspecte au fost introduse pentru a transparentiza activitatea și veniturile concurenților electorali, care vor avea obligația de a stoca sumele pe un cont bancar deschis special și a raporta periodic cheltuielile, sublinia Barburoș.
Ca și anterior, poliția va fi implicată în asigurarea ordinii publice în perioada electorală, în ziua alegerilor, precum și înainte de scrutin, când le sunt încredințate paza și securitatea safeurilor cu buletine de vot. Totodată, o nouă prevedere a Codului Electoral spune că după numărarea voturilor, sacii sigilați cu buletine de vot fi stocați în inspectoratele de poliție (anterior plecau la judecătorie), unde vor fi păstrați 3 luni, în cazul că va fi nevoie de renumărare. După 3 luni, dacă nu sunt contestări, buletinele vor fi nimicite.
Funcționarele electorale nu au răspuns concret la întrebarea celor din sală, la ce dată vor avea loc alegerile.
Angelica Caraman a spus doar că se discută data de 29 octombrie sau 5 noiembrie, dar care anume va fi selectată, va decide CEC prin vot majoritar.
