De 27 ani în ziua de 2 martie locuitorii raionului Dubăsari se întrunesc pentru a-i pomeni pe cei care au fost victime ale conflictului armat. Molovata Nouă nu este o excepție, or, de rând cu corjovenii, cocierenii am fost printre primele ținte ale vrăjmașului. Cu anii se încearcă a se diminua impactul acelui răzdoi, dar atâta timp cât mai sunt martorii oculari, memoria nu se șterge. Și în acest an au fost depuse flori și coroane la mormintele, plăcile comemorative, monumentele eroilor căzuţi.
Clopotele bisericii au sunat pentru veșnica lor pomenire, iar sătenii i-au invocat nominativ pe toți cei ce au fost distruși în acea primăvară. Elevii de la gimnaziul „Anatol Codru” din localitate au venit cu un recital de cânt şi poezie „Cu dragoste de neam şi cuvânt”, prin care care ne-au convins că tânăra generaţie pledează pentru o ţară integră, democrată şi suverană, că niciodată nu vor uita eroismul celor ce au luptat pentru Independenţa statului nostru. Gazea Oleg –primarul com. Molovata Nouă, Timuş Victor, combatant, preşedintele Asociaţiei Veteranilor de Război 1992 , din Molovata Nouă, dnul. Oprea Ion fost primar în 1992, Gazea Nicolai , consilier raional au răsfoit crâmpie din istoria acelor zile crude, amprenta cărora nu s-a șters. Au devenit istorice evenimentele tragice ale anului 1992 cândrăzboiul a curmat vieţele copiilor noştri. Lăstarii neamului nostru, cărora glontele duşman le-a curmat viaţa. Erau atât de tineri ,că poate nici nu înţelegeau că ne părăsesc pentru totdeauna. Că nu-şi vor mai vedea părinţii, copiii, iubitele, că plecau în ceruri pentru totdeauna. Cinci bravi băieţi din satul Molovata Nouă au murit cu moarte de erou:
Gazea Alexei
Carpov Vitalie
Beşleaga Vasile
Gazea Petru
Barabaş Nicolae
Erau să fie gospodarii satului, Viaţa, însă, a fost crudă cu ei, s-a frânt la început de cale, le-au rămas mamele, soţiile, fiicele cu ochii umezi, îndreptaţi spre poartă cu sufletele pustiite şi vieţile blestemate. Atât de tineri au plecat…
Gazea Galina
Oprea Timofei
Dementiev Nicolai – persone civile neimplicate în războiul stupid rupţi în câte zece bucăţi de obuzul duşman. Scaun Nina se pregătea să fie mamă, glontele nu i-a cruţat au fost răpuşi ambii în blestematul autobuz (numit apoi autobusul morţii) de pe malul Nistrului.
Jucovschi Veaceslav , care se refugia cu bunica , elev în clasa a opta, a fost omorât pe malul Nistrului de schja obuzului duşman.
MAMEI:
Nu mai plânge în năframă,
Bocetul nu-l strânge-n palmă,
Că la Nistrul liniştit
Fiul ţi l-au omorât…
Aceste rânduri dureroase i-au rămas mamei din tot calvarul anului 92.
P.S. Practic, nu este familie în sat, care să nu fi fost vitregită de cineva drag în 1992, fie că a fost rănit, omorât sau s-a îmbolnăvit ulterior. Nu este o statistică oficială a celor suferinzi în urma războiului, căci sunt majoritatea, chiar dacă nu toți au ținut arma în mână.
Oficial, în răboiul de pe Nistru au participat circa 29 mii persoane, dintre care 386 au decedat, iar altele 184 au rămas fizic schilodite.
V. Verlan