Alexei Buzu și Marcel Spatari, miniștii Protecției Sociale și Familiei, care au lucrat în cabinetul Gavriliță și Recean, au prezentat, într-o conferință de presă comună „o concluzie vis-a-vis de ce s-a întâmplat în ultimii patru ani în ceea privește protecția socială, asistența socială și politicile în domeniul muncii din Republica Moldova”, după cum a fost anunțul lor. Cei doi au spus că au lucrat mereu în echipă, chiar dacă a avut loc rocada miniștrilor, de aici și decizia de a ieși într-o conferință de presă comună.
Alexei Buzu a făcut o prezentare a provocărilor cu care s-au confruntat cei doi funcționari și echipele lor în ultimii patru ani, cum ar fi tendințele demografice, aspecte complicate legate de munca la negru, inegalități, inegalități de gen, sărăcia și protecția copiilor, aspecte legate de incluziunea și împuternicirea bărbaților și femeilor, cât și copiilor cu dizabilități, multiple crize și șocuri externe, criza refugiaților din Ucraina, reforme profunde structurale, încercările de a reduce din vulnerabilitățile familiilor din R. Moldova.
Marcel Spatari s-a referit la perioada cât a fost la conducerea ministerului, începând cu 2021.
„În 2021, principala provocare erau veniturile mici ale pensionarilor și multor lucrători plătiți cu salariul minim. Una dintre promisiunile Guvernului era de a crește substanțial pensia minimă, În perioada 2021-2025, pensia minimă pentru limita de vârstă a fost majorată de aproximativ 2,5 ori de la 1.188 de lei în 2021 la 3.055 de lei anul acesta. A mai fost adăugată o nouă valoare a pensiei minime pentru persoanele cu carieră foarte lungă, care au un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani și care constituie 3.300 de lei. Datele de la 1 octombrie 2025 arată că pensia medie pe sistem este astăzi 4.419 lei. În 2021 a fost introdusă și o nouă formă de pensionare – pensionarea anticipată pentru carieră lungă pentru persoanele care au muncit mult timp, și astăzi avem 3729 de beneficiari care au o pensie medie de 7971 de lei”, a spus Spatari.
Marcel Spatari s-a referit la acordurile de pensii cu alte state, pe care le-a negociat conducerea ministerului, iar ca rezultat, unde a muncit și se pensionează diaspora moldovenească, R. Moldova are acorduri cu 20 de state, dintre care 18 sunt deja în vigoare. Acordurile permit să fie calculate pensiile în ambele state și moldovenii să poată beneficia de anii lucrați în cele două țări.
Din cauza veniturilor încă destul de reduse, guvernul a recurs la plăți unice, în 2022, de 1.500 de lei, de care au beneficiat cca 660 mii de pensionari. În 2023, 56 de mii de pensionari cu pensii foarte mici au beneficiat de o plată unică de 3.000 de lei. Iar anul trecut, 2024, 31.000 de pensionari au primit 2.300 de lei fiecare. La fel, în contextul crizelor energetice, peste 720.000 de familii sau majoritatea gospodăriilor din țară au beneficiat lunar de compensații la încălzire în sezonul rece, iar bugetul compensațiilor, în proporție de aproximativ 50 la sută, a fost acoperit din fonduri externe datorită sprijinului Uniunii Europene și a statelor membre ale Uniunii Europene. Peste 12.000 de familii au primit vouchere de 6.000 de lei pentru a-și procura echipamente de încălzire eficiente energetic sau pentru a face alte achiziții de electrocasnice mai eficiente energetic.
Ajutoarele și prestațiile sociale au fost gestionate printr-un nou sistem informațional, care a integrat alte 14 sisteme într-o platformă unică, e-social, care interconectează toate registrele de stat relevante.
Modernizarea Inspectoratului de Stat al Muncii, în opinia lui Marcel Spatari, la fel a fost un succes. Din 2023, inspectorii de muncă pot efectua controale inopinate la companii fără notificare prealabilă, mai ales pe cazurile de suspecție de muncă la negru. Au fost investiții în dotări tehnice, în digitalizarea Inspectoratului de Stat al Muncii, s-a majorat capacitatea de lucru a inspectorilor, au crescut salariile acestora. Drept rezultat, dacă înainte de 2021, Inspectoratul de Stat al Muncii detecta câte 80 de cazuri de muncă nedeclarată pe an, anul trecut au fost detectate circa 3.000 cazuri de cazuri, dintre care 80% au fost aduse în legalitate, adică angajatorii au făcut contracte de muncă și au început plata contribuțiilor sociale, iar anul acesta până în august au fost identificate 5200 de cazuri și rata de legalizare este de aproximativ 90%, deci practic pe 2 ani vorbim de aproximativ 10.000 de cazuri, în comparație cu 80 de cazuri pe an. Această parte a reformei s-a reflectat în creșterea, în patru ani, cu 9%, a veniturilor la Bugetul de asigurări sociale (BASS), a remarcat Marcel Spatari. În același timp, ex-ministrul a menționat, că deși salariul minim a crescut în patru ani până la 5500 de lei de la 2935 lei, cât era în 2021, Republica Moldova a ajuns la un indicator de aproximativ 40% în raport cu salariul mediu pe economie, ceea ce este încă insuficient față de Obiectivul setat de directiva europeană privind salariile minime adecvate, care este de 50%.
Alexei Buzu a remarcat că un succes, în viziunea sa, ar fi stabilirea prestațiilor sociale mai flexibile și proactive, astfel încât beneficiarii să nu fie nevoiți să depună de fiecare dată seturi de documente.
Valorificarea, în 2025, a 20 mln lei pentru creșe au ajutat comunitățile mai mari, orașele, municipiile din Republica Moldova să deschidă grupe de creșe, să fie îmbunătățite condițiile în 115 grădinițe. . Pentru 2026 vor fi la dispoziție 137 mln lei pentru aceleași necesități. Pe lângă aceste facilități, prânzurile gratuite la școli sunt măsuri menite să susțină familiile cu copii din R. Moldova.
În același mandat, după cum spunea Alexei Buzu, o prioritate au fost copiii în situație de risc, s-a insistat ca pe fiecare caz să se aplice management, iar o cifrele arată că au fost înregistrate 65 mii de cazuri de management de risc, comparativ cu 3600 la începutul anul 2024, când începea implementarea reformei Restart. Copiii identificați au primit suportul necesar, afirmă ministrul Buzu.
La fel, un suport mai adecvat a fost oferit supraviețuitorilor și supraviețuitoarelor violenței asupra femeilor, violenței de gen, iar peste 40 mln de lei au fost investiți, în 2025, în servicii cu specializare mai înaltă în acest domeniu.
„Eu sper că foarte mult până la sfârșitul acestui an, în Republica Moldova, pentru prima dată vom avea servicii de suport care sunt conforme standardelor Convenției de la Istanbul, deci o convenție europeană în acest domeniu.”, – a menționat Alexei Buzu. Ministrul a mai vorbit despre suportul acordat familiilor care cresc copii cu dizabilități, beneficiarilor serviciului Echipă mobilă, în special necesare în zonele rurale, solicitanților de asistență personală, precum și contribuția la angajarea șomerilor în câmpul muncii. În 2021, ANOFM a ajutat 8720 de persoane să-și găsească un loc de muncă. Până în prezent, deci de la începutul acestui an până în prezent deja avem 18.000 de persoane care și-au găsit un loc de muncă. Dacă în 2024 rata de ocupare în Republica Moldova a fost de 55%, comparativ cu media în Uniunea Europeană de 75%.
Alexei Buzu a mai ținut să spună despre regretele și restanțele sale, cum ar fi, citat: „că nu am reușit până la capăt să clarific procesul de stabilire a gradului de dizabilitate în Republica Moldova”, că s-au mai întâmplat în instituțiile gestionate de către Ministerul Muncii și Protecții Sociale dosare de corupție, și că lipsă de integritate ar fi „cu un leu mai puțin pentru cei care într-adevăr au cel mai mult nevoie de el. Problemele structurale din domeniul muncii, din domeniul protecției și asistențe sociale sunt semnificative, chiar dacă am făcut anumite progrese, trebuie să menținem și să accelerăm aceste schimbări”, a conchis Buzu.
Cei doi miniștri au mai fost întrebați dacă va mai continua tandemul lor în noul guvern, la care au răspuns că cel care va prelua funcția de prim-ministru va decide cine va fi următorul ministru, iar Spatari a precizat că va munci în parlament, și va ajuta ori de câte ori va fi nevoie de experiența sa.
