Reacții critice ale unor primari au sugerat, în perioada electorală înainte de parlamentarele din 2025, că ar fi discriminați în procesul de selectare a proiectelor de finanţare pentru dezvoltare locală de la bugetul de stat, iar localitățile conduse de primari ce fac parte din PAS, ar fi favorizate.
Est-Curier a analizat și verificat ce comune din r. Criuleni câştigă cele mai multe proiecte de finanţare pentru dezvoltare de la bugetul de stat și de ce altele nu reușesc aceeași performanță.
27 iunie 2025. Cu exact 3 luni înainte de alegerile parlamentare, viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea anunța rezultatul primei selecții a proiectelor aplicate de primăriile din ţară la Programul ”Europa este aproape” – 132 de proiecte cu valoare totală de 628 milioane lei.
Sunt primele proiecte dintr-un total de 579, câte au fost depuse în această ediție, de altfel, declarate de ministru „toate eligibile”. La etapa a doua, la finele lunii iulie, deja cu două luni înaintea alegerilor, alte 88 de proiecte destinate infrastructurii rutiere erau anunțate câștigătoare de finanțare.
124 de proiecte pentru primării PAS, 96 – pentru membrii altor partide sau independenți
În lista celor 132 de proiecte din prima etapă a programului „Europa este aproape”, lansat în 2025, șase sunt din raionul Criuleni, cinci dintre care au fost atribuite primăriilor conduse de exponenții PAS. O condiție a fost că autoritățile publice locale (42 la număr în prima etapă), care au depus proiecte cu o valoare mai mare 5 milioane de lei și au un număr mai mare de 1.500 de locuitori, contribuie obligatoriu cu 15% finanțare proprie.
Din cele 88 de proiecte selectate în etapa a doua, raionului Criuleni i-au revenit încă cinci, dar de data asta, doar una din cinci comune avea primar din partea PAS, ceilalți – exponenții altor partide politice sau independenți. La prima fază a proiectului, din cele 132 de primării câștigătoare, 92 au primari PAS. În faza a doua deja majoritatea proiectelor – 56 din 88, s-au atribuit unor localităţi cu primari de altă apartenență politică.
Între primul și cel de-al doilea anunț al lui Vladimir Bolea, mai multe persoane publice și-au exprimat nemulţumirea pentru că finanțările selectate pentru prima etapă au ajuns preponderent la primării administrate de exponenți ai partidului de guvernare, făcând o legătură cu perioada electorală.
„De ce într-o țară, care-și dorește sincer să devină europeană, repartizarea proiectelor continuă să se facă pe criterii politice? … Este nevoie de acces echitabil la fonduri publice, indiferent de culoarea politică a administrației locale” – scria într-o postare publică, Valentina Pisarenco, primarul s. Cimișeni, Criuleni, membră a PSDE. Ea menţiona cel puțin două proiecte pe care le-a depus la programele Satul European, dar care nu au fost selectate spre finanțare:
“Sper că după data de 28 septembrie proiectele finanțate din bugetul de stat nu vor fi repartizate după criterii politice, dar după necesitatea obiectivelor și documentele pregătite”, a scris Anatolie Donțu, exponent al Partidului Demnitate și Adevăr, primarul orașului Căușeni, pe pagina sa publică.
Ion Sula, vice-președinte PSDE, a calificat rezultatul selecției proiectelor drept „șantaj politic” și a făcut apel către conducerea ONDRL să facă publice criteriile după care au fost atribuite.
Suspiciuni de partizanat politic la repartizarea finanțărilor
Dacă luăm cazul raionului Criuleni, în cei aproape patru ani de existență și implementare a programului „Satul European” cu toate edițiile sale (anii 2022-2025), unele primării, nu neapărat conduse de membrii PAS, au reușit să obțină și cinci sau șase proiecte, în timp ce altele s-au ales cu câte unul sau două.
Valoarea proiectelor, a investițiilor, raportate per locuitor, la fel, este diferită, ceea ce ar putea genera întrebări privind echitatea repartizării fondurilor publice, contrar dezideratului notat chiar pe pagina web a ministerului – „Dezvoltarea unei țări trebuie să fie echitabilă și uniformă în toate regiunile”.
În raionul Criuleni sunt 25 de primării. Din ele, 11 au primari care la ultimele alegeri locale (2023) și la alegerile locale noi din 2024 (o primărie) au câștigat, fiind incluși pe lista PAS, și acestea au obținut în Programele: Satul European, I și II, Satul European Expres și Europa este Aproape, în total circa 133,87 milioane lei. În acelaşi timp, celelalte 14 primării, care au edili de altă culoare politică, au fost finanțate, cumulativ, cu 96,58 milioane lei, adică cu circa 40% mai puţin.
La Bălăbănești au ajuns de 10 ori mai mulţi bani decât la Bălțata
Analiza valorii investiției per locuitor, prin împărțirea banilor alocați la numărul de locuitori, denotă şi ea o distribuție cel puțin inechitabilă în rândul primăriilor din raionul Criuleni.
Spre exemplu, dacă luăm primăria Bălăbănești, în anii de aplicare a programului Satul European, aceasta a beneficiat de peste 15 milioane de lei investiții (4 proiecte), ceea ce, împărțit la 2.738 de locuitori, constituie în medie 5.655 lei investiți per capita. În schimb comuna Bălțata cu 1.560 de locuitori, în aceeași perioadă, a beneficiat de investiţii de doar 847.000 lei (2 proiecte – elaborarea planului urbanistic general și o porțiune de iluminat stradal), sau aproximativ 543 de lei per locuitor, ceea ce este de 10 ori mai puţin decât la Bălăbănești.
Comuna Miclești (2 sate în componență) cu 1.670 de locuitori a atras 6 proiecte în valoare totală de 23,6 milioane lei. Raportat la numărul de locuitori, ar fi de peste 14.000 lei de persoană, în timp ce comuna Dolinnoe (3 sate) cu 883 de locuitori – doar 968. 675 lei sau investiții de 1.097 lei per locuitor, sau de 12 ori mai puțin.
Unele primării au beneficiat doar de câte un singur proiect în 4 ani, din programul pe care-l analizăm. De exemplu primăria Jevreni, care a obţinut finanţare importantă pentru renovarea apeductului, cu investiţii de 9.500 lei per locuitor, satul având un număr de locuitori sub o mie. O situaţie similară se atestă la Boșcana – cu 4.199 lei; Izbiște – 2.600 lei; Slobozia Dușca – 992 lei şi Cimișeni – 735 lei investiți pentru un locuitor.
Aceste date confirmă parţial ipoteza că localitățile conduse de primari afiliați sau susținătoripartidului de la guvernare sunt favorizate la obţinerea finanțărilor pentru dezvoltare locală.
Ce îi nemulțumește pe primari?
La câteva luni după anunțul ministrului Vladimir Bolea, privind primii câștigători ai finanțărilor din Programul „Europa este aproape”, primara satului Cimișeni, Valentina Pisarenco, a precizat că a fost revoltată de faptul că nu s-au comunicat din start mai multe detalii, cum ar fi că programul va fi finanțat pe etape, că au fost selectate, contrar ghidului, proiecte care au avut doar deviz de cheltuieli, fără proiecte tehnice pregătite sau schițe rutiere desenate de primari, fără consultarea specialiștilor în organizarea circulației rutiere, când e vorba de drumuri.
Valentina Pisarenco mai spune că are mari dubii la cât de corectă este evaluarea proiectelor depuse. Proiectul depus de primăria Cimișeni cu privire la construcția sistemului de canalizare, la apelul „Satul European II”, unde proiectele de sanitație erau indicate drept prioritare, a fost respins, dar s-au acceptat spre finanțare terenuri de joacă, stadioane, afirmă primara de la Cimișeni.
„La proiectul de canalizare, s-a scris că „obiectivele sunt clare și rezonabile” și s-a notat cu 4,75 din 8 puncte. La sfârșit era scris că „Proiectul dat va contribui la bunăstarea cetățenilor în satul Cimișeni?” Da, „proiectul dat va contribui la calitatea vieții cetățenilor”. Din 15 puncte – jumătate. Dar de ce mai scrii că va contribui? Scrie că nu trebuie canalizare în satul Cimișeni. Nu este nevoie în Cimișeni să fie canalizare! – spunea ea, revoltată. – Puteam depune alt proiect – aveam cu grădinița, aveam și cu casa de cultură, aveam și cu stadionul pregătite proiecte tehnice. Dar dacă au zis că prioritar va fi canalizarea și la urmă nu s-au ținut de condiția asta, ap hai să ne ținem de cuvânt!”. Valentina Pisarenco a mai precizat că a depus trei proiecte, dar a luat finanțare pentru unul, din cele 88, pe care îl implementează în prezent.
Primarul satului Izbiște, Ion Plămădeală, membru ALDE, spune că a depus trei proiecte, începând cu prima ediție a programului, dar a primit finanțare pentru unul. Plămădeală afirmă că a analizat post-factum proiectele depuse și a concluzionat că influența politică a fost vizibilă, mai ales la „Satul European Express”:
“M-a revoltat [rezultatul], pentru că la noi în sat doar biblioteca are 900 de utilizatori activi, dar s-au acordat proiecte pentru termoizolarea clădirilor administrative a primăriilor, de ex., cu 700 de locuitori…, care, probabil, urmează să fie lichidate odată cu reforma administrativă. La programul Europa este aproape, am depus o contestație, pentru că nu eram de acord cu punctajul. Trei experți, cuvânt în cuvânt, au scris care sunt punctele slabe. Făcând o analiză a proiectului, ceea ce menționează experții, era și anexat, și foarte bine argumentat. Dar n-am insistat, pentru că a spus dl ministru că toate proiectele vor fi finanțate. N-am mai văzut sensul.”
Vadim Perepicica, primarul de Bălţata, membru PSRM, susţine că la ultimul apel din programul „Europa este aproape”, i s-a spus că proiectul depus a câștigat şi e pe listă.
“De 4 luni încerc să aflu, în ce listă sunt, la ce etapă. Nimeni nu-mi poate răspunde. Toate satele dimprejur deja au făcut drumurile, despre noi tac. Cu iluminatul stradal (n.r. – Satul european II) în ultima zi m-au inclus în listă, pentru că făcusem scandal și am mai sunat pe la prieteni din PAS, mi-au spus: „hai, bine, ești nr. 59 în listă!”. Am depus și alte proiecte, dar nici măcar n-am primit un refuz argumentat, să ni se spună de ce nu am fost acceptați.”, afirmă el.
Menţionăm că Bălțata, situată la 20 de km de Chișinău, nu are sistem de canalizare, dar dispune de un apeduct construit fără proiect, pentru care abia se elaborează proiect tehnic.
(Notă: Într-un răspuns pentru Est-Curier, ONDRL ne-a informat că proiectul din Bălțata, Criuleni este pe poziția 350 din cele 579 de proiecte aprobate și urmează a fi finanțat în anul 2026.)
Într-un material realizat în vara anului 2025 de către redacția „Est-Curier” în satul Bălțata, locuitorii chestionați pe stradă au spus, printre altele, că sunt nemulțumiți de felul în care decurg lucrurile și de lipsa evidentă a investițiilor în acest sat aflat în coasta Chișinăului, cu populație majoritară de etnie ucraineană. Locuitorii au spus că se folosesc, deocamdată, de serviciile create în perioada sovietică.
APL Slobozia Dușca, afirmă primarul Sergiu Istrati, a aplicat la „Satul European II” cu proiectul de reconstrucție a acoperișului gimnaziului din sat. Nu este singura problemă nerezolvată, spunea primarul, care e membru ALDE, gimnaziul având necesitatea și de lucrări de termoizolare, dar a separat cele două lucrări conștient, doar ca să crească șansele proiectului de a fi acceptat.
Primarii de la PAS: s-au dat proiecte „la toți”
De cealaltă parte, Iurie Buga, primarul comunei Miclești, membru PAS, care a reușit să acceseze peste 23 milioane de lei în 6 proiecte, explică succesul său prin calitatea proiectelor și corespunderea condițiilor cerute de finanțatori, nicidecum prin apartenența sa politică. Dl Buga afirmă că a contractat firme specializate care l-au ajutat la scrierea proiectelor, ca să fie de calitate. „Noi nu suntem atât de bogați, ca să elaborăm proiecte de 200 de mii și pe urmă să nu fim acceptați. Plătim 4-5 mii de lei. Nu-s așa de mulți bani ca să câștigi 6-7 milioane”, a explicat Iurie Buga.
Și colegul său, Ion Cotoman, primarul com. Bălăbănești, neagă că primăria a fost favorizată pe motiv de apartenență politică a sa, deși a câștigat finanțare pentru toate proiectele depuse la program. Dumnealui menționează că, dimpotrivă, primăriile PAS au rămas nemulțumite, pentru că, în comparație cu alte perioade, când erau alte partide la guvernare, acum s-au dat proiecte „la toți”.
Petru Țarigradean, primar de Ișnovăț, membru CUB, afirmă că nu a simțit vreo neglijare întemeiată pe apartenența sa la alt partid, decât cel de la guvernare.
Aceste trei primării au primit deja finanțare în ediția din 2025 „Europa este aproape”, cu proiecte de reparație a drumurilor locale.
Acest tabel este un fragment din Raportul de evaluare a proiectelor depuse la „Europa este aproape”, în care puteți vedea lista proiectelor, punctajul acordat fiecăruia și numărul în clasamentul național al proiectelor:
Viceprim-Ministrul Vladimir Bolea: este cel mai incluziv program!
Autorităţile consideră nejustificate acuzațiile de influențe politice la repartizarea proiectelor și depunctare excesivă.
„Inițierea proiectelor se realizează exclusiv în baza clasamentului național, format după evaluarea obiectivă, conform unui set de criterii prestabilite: oportunitate, relevanță, coerență, fezabilitate tehnică, viabilitate financiară și administrativă, sustenabilitate etc. Procesul de evaluare a proiectelor s-a desfășurat în baza Ghidului de program, aplicat în mod identic pentru toate localitățile. Criteriile de evaluare sunt publice, aplicate uniform, fără intervenții de natură politică”, afirmă Serghei Cojocari, directorul interimar al Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală.
Totodată dumnealui ne informează că fișele de evaluare ale proiectelor au fost expediate autorităților publice locale, aplicante la program, iar ONDRL nu duce evidența apartenenței politice a beneficiarilor din cadrul programelor naționale.
Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a ținut să accentueze că „Programul „Europa este aproape” este, probabil, cel mai incluziv program al Ministerului, elaborat în totalitate în 2025… Programul se ridică la aproape 2,6 mlrd (lei). În ce model eu nu aș fi format primele 130 de primării, oricum ar fi fost nemulțumiți”.
În ce privește discrepanțele mari dintre sumele investite per locuitor, în diferite localități, ministrul a spus că nu sunt suficiente surse financiare pentru toate cele peste 1.680 de localități din ţară, dar că acestea vor apărea, odată ce cetățenii au votat calea pro-europeană, în momentul în care vor veni fonduri europene în Republica Moldova. „Atunci primarii nu vor fi nevoiți să se limiteze la un singur proiect per apel”, – crede ministrul.
În contextul gestionării investițiilor capitale și utilizării eficiente a fondurilor publice, economiștii de la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” atrag atenția și ei la „clientelismul politic” în procesul de selectare a proiectelor, menționând în acest sens programul „Europa este aproape”, se arată în analiza „Raport de Stare a Țării. Republica Moldova 2025” (p. 35). Șefii ONDRL au negat anterior aceste constatări.
Conform datelor furnizate de ONDRL, cele 220 de proiecte aprobate în 2025 au un buget total de 973 mln lei, alocați din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală.
În decembrie, potrivit ministrului Vladimir Bolea, ar putea fi anunțat următorul lot de 125 de proiecte spre finanțare, ca în 2026 să fie implementate toate celelalte din șirul celor 579. Autoritățile au nevoie în acest scop de circa 2,6 mlrd lei.
CALM: s-a schimbat abordarea, dar este loc de mai bine
Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), într-o alocuțiune la evenimentul „Dialog național cu primarii”, desfășurat la Chișinău pe 20 noiembrie 2025, a remarcat că acum s-a schimbat modalitatea de distribuire a fondurilor, care anterior se făcea strict pe criterii politice, ceea ce afecta grav dezvoltarea locală și regională a Republicii Moldova, iar banii nu erau utilizați efectiv. Dânsul a criticat, de asemenea, poziția unor primari, care consideră că nu ar trebui investiți bani în primăriile mici, numind această abordare „periculoasă”.
„Sigur, că nu-i totul ideal, putem găsi spații pentru mai bine, dar cu siguranță la Satul European, toți cei care au aplicat, au beneficiat de programe și proiecte. Ar trebui să schimbăm abordarea localităților numeric mai mici, cu 200-300 de locuitori, ca să nu iasă că îi pedepsim cumva prin a le repartiza fonduri mai mici, dacă ei au capacitatea de a le asimila”, a spus Furdui.
Într-o discuție telefonică cu „Est-Curier”, la întrebarea, dacă a observat că ar fi depunctate unele proiecte în defavoarea „celor care trebuie” Viorel Furdui, care e și membru al CNDRL, a spus că membrii consiliului nu participă la acordarea de puncte și nu are dovezi în acest sens. Evaluarea o face un comitet tehnic, iar poziția CALM în acest comitet întotdeauna a fost „egal pentru toți”.
În ce privește discrepanța dintre valoarea investițiilor per locuitor care au venit în primăriile r. Criuleni din programele analizate, Viorel Furdui consideră că acest aspect merită atenția: „Indicatorul este important, dar apar și alte aspecte: cât sunt de activi cei care scriu proiecte, care e calitatea lor. Sunt autorități locale active, care reușesc peste tot, și sunt unii mai pasivi. Criteriul e bun sub aspectul dezvoltării uniforme, dar mai trebuie de ținut cont de capacitatea, experiența primarilor de a scrie proiecte, capacitatea de a comunica, de a participa. În ultimii ani au apărut mai multe oportunități de a accesa fonduri locale, inclusiv proiecte transfrontaliere. Dar elementul de politizare n-a fost exclus complet, aici mai este loc de mai bine. Mai mult de ⅔ din primării aplică activ și au primit finanțări, chiar la programele Satul European, și apare problema că autoritățile centrale trebuie să creeze mai multe oportunități, să deschidă mai multe fonduri, să negocieze cu Uniunea Europeană pentru mai multe fonduri pentru APL, sau la nivel național să suplimenteze finanțările, ca mai multe localități să beneficieze”.
Iar Marcel Bobeica, vicepreședintele CALM, a declarat pentru „Est Curier”, că a pledat mereu ca să fie aprobate spre finanțare doar proiectele care întrunesc cerințele ghidului de grant.
„Dacă sunt cinci sute și ceva de proiecte, logic, trebuie exclus factorul pe care dumneavoastră în menționați [politic]. Părerea mea este că toți primarii au muncit, au făcut documentație tehnică, devize, au depus un număr mare de proiecte la oficiile de implementare. CALM a luptat ca toate proiectele să fie aprobate spre finanțare, iar Guvernul și MIDR ne-au auzit doleanțele”, a spus Marcel Bobeica, care este și primar al s. Gangura, r. Ialoveni, membru PAS.
Svetlana Cernov, Est-Curier
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Dincolo de Chișinău: Regiunile aflate în dispută politică, sub reflector”, implementat de Media in Cooperation and Transition (MiCT) cu sprijin financiar din partea Ministerului Federal German de Externe, prin intermediul GIZ. Opiniile și punctele de vedere exprimate în material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Ministerului Federal German de Externe sau a GIZ.
