În Constituția Republicii Moldova, dreptul la justiție este un principiu fundamental, garantat de două articole esențiale. Articolul 20 prevede că „orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente”, iar Articolul 26 garantează dreptul la apărare, stipulând că fiecare om are dreptul să fie asistat de un avocat în procesul judiciar. Aceste articole sunt esențiale pentru asigurarea unui acces echitabil la justiție, însă implementarea lor nu este întotdeauna fără obstacole.
Deficiențele legislative, lipsa de informare și complexitatea proceselor judiciare sunt bariere majore pentru cetățenii care doresc să își apere drepturile. În acest context, masa rotundă organizată de Centrul de Justiție Socială (CJS) „Echitate” din Criuleni, cu ocazia Zilei Mondiale a Justiției Sociale, a adus în discuție soluții pentru îmbunătățirea accesului la justiție, în special pentru persoanele vulnerabile.
Directoarea CJS „Echitate”, dna Maria Zugravu, a subliniat importanța consolidării accesului la justiție pentru comunitățile din Criuleni și Dubăsari. „În fiecare an, ajutăm aproximativ 300 de persoane, inclusiv persoane cu dizabilități, vârstnici, victime ale violenței domestice și persoane cu venituri mici, să își cunoască și să își apere drepturile”, a declarat Zugravu. Prin proiecte precum „Justiție Echitabilă pentru Toți” și „Acces la Justiție în Zona de Securitate”, CJS „Echitate” a reușit să sprijine direct cetățenii din zone izolate, demonstrând că justiția socială poate fi accesibilă prin informare și sprijin direct.
În cadrul mesei rotunde, participanții au discutat despre importanța celor patru principii fundamentale ale justiției sociale: drepturile omului, accesul, participarea și echitatea. Fără respectarea acestor principii, implementarea unei justiții echitabile devine imposibilă. De asemenea, s-a subliniat necesitatea de a sprijini accesul persoanelor vulnerabile, în special din Zona de Securitate, la asistență juridică garantată de stat, prin intermediul parajuriștilor și al ONG-urilor: „Ne dorim un sistem în care persoanele vulnerabile, inclusiv cele din Zona de Securitate, să aibă acces real și imediat la suport juridic. Prin consolidarea parajuriștilor și cooptarea ONG-urilor ca prestatori de servicii, statul ar obține o acoperire mai mare și costuri mai mici”.
Angela Buliga, expertă anticorupție, a prezentat un raport detaliat despre bugetele Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat(NAJGS) și ale oficiilor teritoriale pentru perioada 2021–2024, situația avocaților care oferă asistență juridică calificată și a parajuriștilor ce acoperă asistența primară, precum și modul în care ONG-urile specializate ar putea contribui la extinderea serviciilor juridice, în special în Zona de Securitate.
Documentul oferă o privire de ansamblu asupra sistemului național de acordare a asistenței juridice garantate de stat (AJGS) din Republica Moldova, evidențiind cadrul instituțional, formele de asistență, legislația relevantă și analiza bugetară aferentă perioadei 2021–2024.
Sistemul AJGS este gestionat de CNAJGS și oficiile sale teritoriale, în coordonare cu Ministerul Justiției, Uniunea Avocaților și Consiliul de Mediere. Se disting trei tipuri principale de asistență: asistență juridică primară (informare, consultanță, întocmire acte), acordată inclusiv de parajuriști și ONG-uri; asistență juridică calificată (reprezentare și apărare în instanțe, organe de urmărire penală); mediere garantată de stat.
Parajuriștii sunt mai puțini – 74, dar foarte importanți pentru beneficiarii din comunitățile rurale și grupurile vulnerabile, pentru că le asigură o asistență juridică primară. Ei le pot recomanda și un avocat pentru asistență juridică calificată sau instituția la care trebuie să se adreseze pentru a-și apăra drepturile. Conform raportului salarizarea acestora e de patru ori mai mică decât a unui avocat asigurat de stat.
Cu toate acestea, finanțarea asistenței juridice garantate de stat rămâne semnificativ în urma inflației: bugetul aprobat pentru anul 2024 a fost în creștere cu doar 2,5% față de anul 2021, pe fundalul unei inflații cumulative de 45% pe parcursul anilor respectivi. Aceasta denotă faptul că finanțarea asistenței juridice garantate de stat a scăzut considerabil în termeni reali.
Pe fundalul analfabetismului juridic și pauperizării populației, accesul limitat la asistență juridică calificată constituie cea mai mare provocare, care subminează încrederea în justiție.
Cristina Sclifos, de la Judecătoria Criuleni, sublinia importanța asistenței juridice pentru persoanele care nu au o pregătire specială și nu știu măcar a completa o cerere.
Reprezentantul Cancelariei de stat în r. Criuleni, Simion Pădurean, confirma cât de importantă este claritatea legislativă și argumenta necesitatea juriștilor, parajuriștilor în primării ca să ghideze cetățeanul în revendicarea drepturilor constituționale.
Reprezentanții Oficiului Avocatului Poporului au povestit despre acțiunile lor și că minim o dată în lună au zi de audiență pentru cetățeni, iar zilnic răspund la diferite apeluri de ajutor.
Maria Zugravu s-a referit și la faptul că Sistemul asistenței juridice garantate de stat, instituit în 2007, deși a evoluat de-a lungului timpului prin îmbunătățirea cadrului normativ și acoperirea unui spectru larg de servicii juridice, la moment se confruntă cu mai multe deficiențe și lacune, care restricționează accesul liber la justiție pentru cetățenii din Republica Moldova, dar care ar putea fi diminuate dacă ar fi valorificat potențialul organizațiilor neguvernamentale existente în țară. Spunea vorbitoarea că dacă ar fi contractată o asociație obștească, statul ar face o economie de resurse financiare de cca 127,2 mii lei, conform calculelor surselor care ar fi fost investite de către stat prin intermediul OT al CNAJGS pentru AJGS în Zona de Securitate. Dincolo de calculele bugetare, ar spori și numărul beneficiarilor de AJGS din Zona de Securitate. De exemplu, conform Raportului anual de activitate al Centrului de Justiție Socială „ECHITATE” pentru anul 2023, un parajurist al Centrului în mod voluntar a acordat 520 de consultații juridice primare.
Apropo, în cele 136 localități din Zona de Securitate locuiesc aproximativ 600 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova, care sunt incluşi într-o jurisdicţie specială îngrădită cu tehnică militară blindată. Acești cetățeni locuiesc în Zona de Securitate de trei decenii, fără să cunoască exact care le este destinul. Protocolul care stabilește granițele exacte ale Zonei de Securitate este secret, ca și toate celelalte documente adoptate de Comisia Unificată de Control (CUC). Respectiv, cetățenii Republicii Moldova nu au cum să cunoască obiectiv situația curentă din această jurisdicție, nu cunosc exact cum să se comporte în interiorul zonei, cum să treacă fără riscuri de cele 15 puncte de pacificatori, ce drepturi au și unde să apeleze pentru a și le apara.
Un alt subiect discutat a fost costul serviciilor juridice. Avocatul Denis Rapcea a explicat că tarifele pentru avocații care oferă asistență juridică contra cost sunt reglementate de un registru special, menite să descurajeze cererile aberante. În același timp, pentru categoriile vulnerabile, serviciile parajuriștilor și ale avocaților asigurați de stat sunt suficiente, dar este esențial ca oamenii să cunoască aceste opțiuni.
Mariana Castraveț, asistentă socială și parajuristă în comuna Hîrtopul Mare, spunea că cel mai des se adresează la ea persoanele pentru a-și revendica dreptul la proprietate, reclamă probleme de vulnerabilitate economică, violență domestică și e foarte important ca fiecare cetățean să aibă acces la justiție socială.
Participanții au reiterat că pentru a asigura accesul real la justiție în Republica Moldova, este necesar să se investească mai mult în formarea și remunerarea parajuriștilor, să se îmbunătățească informarea cetățenilor și să se colaboreze mai strâns cu organizațiile neguvernamentale. De asemenea, trebuie asigurată o finanțare mai adecvată a sistemului de asistență juridică garantată de stat pentru a răspunde nevoilor cetățenilor.
Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană European Union in the Republic of Moldova și cofinanțat de Friedrich Ebert Stiftung Moldova. Proiectul este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutum Virtutes Civilis, Institutul pentru Politici și Reforme Europene și Friedrich Ebert Stiftung Moldova.
În imagini: participanții la eveniment.
(Est-Curier – Advertorial)
