Înghețurile din aprilie nu au întârziat prima roadă

Sergiu Ioviță din Onițcani și-a început afacerea în 2015. A ales și el să crească căpșune pe un sector moștenit de la părinți, plus un altul arendat, în total, 10 ari de sere și un hectar pe camp deschis. Cinci ani în urmă erau două astfel de afaceri în raion, acum s-au mai înmulțit.

IMG_8422

Din experiența lui de mai mulți ani, găsirea forței de muncă este o provocare. Sergiu afirmă că la culesul din câmp deschis ar avea nevoie de minim 20 de oameni, iar în sere se descurcă cu mai puțini culegători. La fel, investițiile bănești pentru începerea afacerii le-a obținut peste hotare, credite nu a avut nevoie să acceseze, nici să-și asigure afacerea nu obișnuiește. De ce? Pentru că din spusele altora, nu ar fi rentabil. Din acest motiv, înghețurile, care i-au afectat în acest an plantația nu i le va acoperi nimeni. Paradoxal, dar fermierul spune că în pofida înghețurilor, anul acesta a ieșit pe piață mai devreme cu prima căpșună.

-În anii precedenți, abia la finele lui aprilie vindeam primele căpșune, dar în acest an – iarnă n-am avut, a fost cald, primăvara a fost devreme, rezultatul tot e mai devreme, dar asta e mai bine, că prindem un preț mai bun pe piață – explică Sergiu situația.

Sergiu spune că livrează fructele la comandă, în lipsa piețelor de desfacere mai serioase. Întrucât numai el din familia sa se ocupă de afacere, ajutat doar de oameni angajați, a fost nevoit chiar să blocheze pe câteva zile pagina de pe Facebook, întrucât cantitatea pe care o solicitau cumpărătorii, dânsul n-o avea.  Livrarea îi ia mult timp și îi lasă mai puțin pentru a se dedica celorlalte procese tehnologice. Apropo, l-am surprins potrivind pompa și pregătindu-se de udat plantația, lucru care îi reușește utilizând apele unui izvor, canalizat în apropiere de terenul său.

Sergiu Ioviță a beneficiat de subvenții de la stat, în al doilea an de afacere, pentru construcția serelor.

Sfatul lui pentru începători – trebuie să-ți placă, întâi de toate, lucrul fizic, dar și cu capul să lucrezi, pe urmă să te apuci. Sergiu nu este licențiat în domeniul agricol, este constructor, însă, cunoștințele pe care le posedă le-a acumulat practicând agricultura și participând la instruirile speciale. Ar mai da un sfat – să crească culturi, care nu necesită mult lucru manual – e problemă mare cu forțele de muncă. La zmeură și coacăză este combain, la căpșune – numai manual.

Apreciind activitatea asociației de profil, care întrunește producătorii de pomușoare, fermierul spune că ar aștepta ajutor de la asociație în momente, precum este pandemia. ”Noi avem producția gata, ei sunt asociație, ei trebuie să se gândească la un deposit, la un frigider ca noi să livrăm, iar ei să distribuie. Eu nu pot și să le cresc, și să le vând, dar ei pentru ce mai accesează granturi?” – se întreabă fermierul. Așa, dacă marți a lucrat toată ziua la irigat, miercuri va dedica ziua culesului, iar vineri o va dedica livrării comenzilor.

Alte pretenții ar avea la statul, care nu-și protejază producătorii prin a institui filtre legale la frontieră, care ar stopa contrabanda cu produse agricole, în special, din Ucraina. Sergiu susține, că asemenea acțiuni ilegale ale vânzătorilor șmecheri le taie serios din profituri producătorilor moldoveni.

În Republica Moldova, estimează Asociația ”Pomușoarele Moldovei”, pomușoarele sunt plantate pe o suprafață de peste trei mii de hectare. Este o afacere relativ tânără, dar experții prognozează că până în 2021, suprafețele cu agriș, căpșuni, mure, scoruș, cătina albă sau măcieș, se vor dubla.

S. Cernov

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *