Mai multe primării și consilii raionale din R. Moldova decid să se asocieze cu Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT) cu denumirea „East Gate”. Deciziile consiliilor locale de aderare sunt publicate pe portalul guvernamental al actelor locale. Tot în ele se stipulează că autoritățile publice locale alocă sume variate de bani, de 820 la 980 de Euro, pentru asistența juridică și tehnică necesară „asigurarea funcționalității secretariatului tehnic al comitetului de inițiativă” – citat dintr-o decizie a consiliului comunal.
Și Consiliul local Drăsliceni a votat decizia de aderare în calitate de Membru Fondator la Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT) „EAST GATE”, cu sediul social stabilit în România, comuna Scobinti, județul Iași, motivând-o prin „necesitatea strategică de a constitui GECT ca o structură juridică permanentă, capabilă să acceseze direct fonduri europene pentru coeziune teritorială”.
Petru Buzu, primarul comunei, întrebat ce așteptări are de la aderarea la această structură, spune că râvnește pentru comuna sa resurse pentru proiectele mari. Dacă ar fi să pună bazele primului proiect realizat din fondurile europene, Petru Buzu zice că acesta ar fi proiectul de construcție a sistemului de canalizare în toate cele trei sate care fac parte din comuna pe care o administrează: Drăsliceni, Ratuș și Logănești, ceea ce ar fi cca 40 km de rețea, câteva stații de pompare și una de epurare. Este o lucrare costisitoare, realizarea căreia necesită circa 60 mln de lei, ar urma amenajarea unor zone sau parcuri pentru locuitori, pentru a valorifica peisajul natural oferit din împrejurimi, care include un iaz mare și râul Ichel.
Primăria Drăsliceni este înfrățită cu primăria Viișoara din jud. Cluj și până acum cele două entități au organizat mai mult schimburi culturale, însă apartenența la GECT nu este condiționată de înfrățiri.
Conducător al Comitetului privind înființarea GECT a fost ales Sergiu Suharenco, cunoscut printre autoritățile locale pentru medierea pe care o oferă organizația neguvernamentală la care are atribuție, „Prim Lex Consult”, în stabilirea contactelor dintre primăriile din Republica Moldova și România și ajutorul acordat acestora la accesarea fondurilor prin programe transfrontaliere sau naționale guvernamentale.
Sergiu Suharenco a spus, că aproximativ 14 APL-uri din r. Criuleni și-au exprimat intenția de aderare la GECT „East Gate”, printre care și Consiliul Raional Criuleni. Referitor la structura pe care intenționează să o formalizeze, Suharenco a spus:
„Viziunea noastră este că această GECT să fie constituită din: autorități publice locale de nivelul I și II din regiunile Cernăuți, Vinița și Izmail (Ucraina), județele Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Brăila, Tulcea, Constanța (România) și regiunile Silistra și Dobrici din Bulgaria și întreg teritoriul Republicii Moldova. GECT pot accesa fonduri direct din fondul de dezvoltare regională a Uniunii Europene. În anul 2013, prin Regulamentul aprobat de către Parlamentul European, a fost extinsă posibilitatea pentru țările terțe, care nu sunt încă membre UE. Și odată cu obținerea statutului de țară candidat la aderarea la UE, atât Republica Moldova, cât și Ucraina, au obținut dreptul de a adera la aceste GECT. Adunarea generală de constituire a GECT va avea loc pe data de 19 martie la Parlamentul României, acolo unde vor fi prezenți APL de nivelul I și II din Ucraina, România, Republica Moldova, vor fi invitați reprezentanți ai parlamentelor României, R. Moldova, Uniunii Europene. Grupările Europene de Cooperare Teritorială sunt niște instituții ale Comisiei Europene, asemănătoare cu GAL-urile. În anul 2006, Comisia Europeană a instituit mecanismul finanțării proiectelor de dezvoltare regională. Aceste grupări sunt entități din cel puțin doi membri ai Uniunii Europene. Entități eligibile de a adera la aceste grupări europene sunt autoritățile publice locale de nivelul I , II, centrale, statele, organizațiile nonguvernamentale, GAL-urile, zone metropolitane, etc.”
Conform procedurii statuate de regulament, procesul de constituire include avizarea administrațiilor publice locale de nivel I și II, ceea ce fac primăriile și consiliile actualmente, și aprobarea de către Guvernele Republicii Moldova, Ucrainei, României și Bulgariei.
