Pe 11 iulie vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, iar concurenții electorali își promovează imaginea și fac agitație inclusiv prin publicitatea în sursele media. Potrivit legii, partidele trebuie să raporteze la Comisia Electorală Centrală (CEC) toate cheltuielile pentru serviciile de publicitate. La modul practic, însă, politicienii și partidele înscrise în cursa electorală recurg la diverse tertipuri pentru a evita această raportare și de multe ori maschează publicitatea în articole și reportaje cu caracter social sau cultural. Deși au obligația legală și deontologică să marcheze orice tip de publicitate, cu atât mai mult cea electorală, unele redacții acceptă totuși condițiile impuse de concurenții electorali. Astfel, alegătorii care nu pot face diferența dintre un material jurnalistic laudativ și unul informativ, riscă să fie manipulați.
Atenție la publicitatea ascunsă!
În rapoartele financiare pe care le depun periodic la CEC, unii concurenți electorali reflectă toate costurile pentru plasarea publicității în mass-media și pe rețelele sociale, alții însă indică zero cheltuieli pentru reclamă sau sumele sunt foarte mici, cu toate că articole și reportaje promoționale despre aceștia apar cu regularitate pe diferite platforme mediatice. Vitalie Călugăreanu, corespondent Deutsche Welle la Chișinău, spune că a observat cum redacțiile deseori maschează materialele jurnalistice cu un caracter clar de favorizare a unui partid sau politician, în reportaje sociale sau economice. Este vorba de publicitate politică și electorală mascată, cu scopul de a influența publicul-alegător. „Chiar zilele trecute un concurent electoral s-a lansat în campania pentru anticipate, iar în presă au apărut diferite reportaje, în care liderii acestui partid „se chinuiau” să ne explice de ce vor ei să „salveze Moldova”. Ca să nu nimerim în plasa acestor demagogi patologici, trebuie să ne cultivăm zilnic spiritul analitic, să trecem tot ce ne spun ei prin filtrul gândirii critice și, prin vot, să-i neglijăm. Pentru că oamenii de stat nu-și fură țara, nu mint, nu trișează, sunt consecvenți și au dragoste de oameni nu doar în timpul alegerilor”, spune jurnalistul.
Codul electoral obligă furnizorii de servicii media din R. Moldova care participă la reflectarea campaniei electorale şi mijloacele de informare în masă scrise să ofere condiţii egale, nediscriminatorii la acordarea timpilor de antenă sau a spațiului publicitar pentru publicitatea electorală. Unii jurnaliști și experți media consideră că presa scrisă și presa online, care sunt publicații private și nu utilizează frecvențele radio publice, ar trebui să decidă de sine stătător privind politica de acordare a spațiului publicitar în campaniile electorale.
„Nu e onest să iei banii cetățenilor ca să lustruiești imaginea unor politicieni compromiși”
În această campanie electorală, redacția săptămânalului de investigații Ziarul de Gardă (ZdG) a decis să nu publice în ziar și pe pagina online publicitate electorală, pentru a nu le permite accesul la platformele sale media politicienilor cu probleme penale și de integritate. Alina Radu, directoarea ZdG, argumentează că publicația are cititori educați și pretențioși: „Avem suspiciunea rezonabilă că politicienii/partidele cu probleme penale, acuzați în mod special de spălări de bani, devalizare de bănci, corupție, ar putea să plătească pentru contractele de publicitate din bani furați de la cetățeni. Am considerat că nu e onest să iei banii cetățenilor ca să lustruiești imaginea unor politicieni compromiși”. Chiar dacă estimările arată că ZdG va rata circa 200.000 de lei, bani care ar fi putut veni din publicitatea electorală, redacția și-a asumat acest risc. „Nu mai acceptăm de la nimeni. Nu luăm bani de la penali. Abonați, urmăriți presa care nu ia bani de la corupți. Votați în așa fel încât penalii să nu mai ajungă în Parlament. Dacă îi eliminăm din Parlament, îi eliminăm și din Guvern și de la banii publici. Dacă îi eliminăm din anunțurile publicitate, curățim de ei paginile ziarelor și ale ecranelor. Va fi mai mult loc pentru oameni integri, atât în instituții publice, cât și în mass-media”, afirmă Alina Radu.
API încurajează redacțiile să analizeze critic programele electorale
Asociația Presei Independente (API) recunoaște dreptul presei scrise și al presei electronice de a decide de sine stătător asupra politicii de acordare a spațiului publicitar și îndeamnă redacțiile să nu permită utilizarea platformelor și a reputației instituțiilor media pentru promovarea în funcții publice a unor persoane compromise. „API încurajează redacțiile să se documenteze privind conexiunile de natură penală ale liderilor partidelor, înainte de încheierea contractelor de publicitate”, se spune în declarația membrilor API privind reflectarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Petru Macovei, directorul executiv al Asociației, afirmă că jurnaliștii nu trebuie să accepte compromisuri cu politicienii. „Reclama electorală trebuie marcată absolut obligatoriu, în caz contrar, redacțiile devin complici la manipularea electoratului. Iar ca să răspundă interesului public de a informa oamenii și a-i ajuta să facă o alegere conștientă, instituțiile mass-media trebuie să documenteze articole și investigații jurnalistice despre afacerile, proprietățile, interesele și schemele în care sunt implicați unii politicieni. Astfel, publicul va cunoaște profilul adevărat al concurenților, nu doar laudele din reclama electorală”, spune directorul API.
Articol publicat în cadrul proiectului „Dezvoltarea gândirii critice în rândul populației rurale, elevilor și viitorilor profesori”, implementat de Asociația Presei Independente (API) și finanțat de Ambasada SUA. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.
Mariana Jacot, Asociația Presei Independente
Ilustrație-colaj:API
