Indicele Percepției Corupției 2025 (IPC 2025), lansat de Transparency International, arată că fenomenul corupției se agravează la nivel global, fiind în creștere chiar și în democrațiile consacrate în cazul în care voința politică a liderilor slăbește.
IPC reflectă nivelul corupției din sectorul public perceput de către experți și oamenii de afaceri și este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupție totală, iar „100” – lipsă totală de corupție. Clasamentul IPC 2025 include 182 țări și teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizații notorii, inclusiv 7 – pentru Republica Moldova).
IPC 2025: Republica Moldova
Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC 2025 de 42 de puncte, plasându-se pe locul 80 din 182 de țări incluse în clasament (în anul precedent scorul indicelui a fost de 43 puncte, Moldova fiind pe locul 78 din 180 de țări), astfel situația a rămas practic aceiași. „Vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt China și Kosovo (ambele cu scoruri ale IPC de 43 de puncte), Africa de Sud (41), Bulgaria (40), Ungaria (40).
Pentru comparație: scorul IPC înregistrat de Estonia este 76 puncte, Lituania (65), Letonia (60), Cehia (59), Polonia (53), Romania (45). De remarcat că media IPC 2025 pentru țările Uniunii Europene este 62,2 puncte (IPC 2024 – 62,3), iar pentru țările Parteneriatului Estic – 40,8 puncte (IPC 2024 – 40) – a se vedea graficele de mai jos.
Principalele constatări privind corupția globală
Scorul mediu global al IPC este de 42 de puncte din 100, cel mai scăzut din ultimii peste zece ani, indicând o tendință descendentă îngrijorătoare care necesită o monitorizare suplimentară. Marea majoritate a țărilor din clasamentul IPC nu reușesc să controleze corupția: mai mult de două treimi (122 din 182) au un scor sub 50 de puncte.
Țara cea mai liberă de corupție, care ocupă fruntea clasamentului IPC 2025, pentru al optulea an consecutiv, este Danemarca, cu un scor de 89 de puncte, urmată de Finlanda (88) și Singapore (84). Majoritatea țărilor cu cele mai mici scoruri sunt caracterizate de o represiune severă a societății civile și niveluri ridicate de instabilitate, inclusiv Sudanul de Sud (9), Somalia (9) și Venezuela (10).
Începând cu anul 2012, 50 de țări au scăzut semnificativ în clasament, Turcia (31), Ungaria (40) și Nicaragua (14) înregistrând cele mai mari scăderi. Aceasta atestă o slăbire a mecanismelor de integritate, cauzată inclusiv de regresul democratic, conflicte, instituții anticorupție slabe. Scăderile scorurilor sunt accentuate, persistente și dificil de inversat, deoarece corupția devine sistemică și profund înrădăcinată în structurile politice și administrative.
Din anul 2012, 31 de țări și-au îmbunătățit semnificativ scorurile, cele mai mari creșteri fiind în Estonia (76), Coreea de Sud (63) și Seychelles (68). Îmbunătățirile din aceste state sunt o reflecție a reformelor, instituții de supraveghere consolidate și un consens politic larg în favoarea bunei guvernări. Succesul în aceste domenii este atribuit, în mare parte, digitalizării serviciilor publice, creșterii profesionalismului în administrația publică și implementării standardelor de guvernanță regionale și globale.
Transparency International avertizează că lipsa unui leadership ferm în lupta globală împotriva corupției slăbește acțiunea internațională anticorupție și riscă să reducă presiunea pentru reforme în țările din întreaga lume. Transparency International solicită:
respectarea angajamentelor internaționale, aplicarea deplină a legilor și implementarea reformelor pentru a consolida transparența, supravegherea și responsabilitatea;
protejarea spațiului civic, prin încetarea atacurilor asupra jurnaliștilor, ONG-lor și avertizorilor și prin oprirea încercărilor de a restricționa activitatea independentă a societății civile;
eliminarea „portițelor” care permit banilor corupți să circule peste granițe, inclusiv prin reglementarea mai strictă a intermediarilor profesioniști și asigurarea transparenței privind beneficiarii efectivi ai companiilor, trusturilor și activelor.
Mai multe constatări găsiți pe pagina web Transparency Internațional.
