Granturi pentru termoizolarea blocurilor de apartamente, inaccesibile criulenenilor. Exemple din Bălți și Chișinău

În or. Criuleni, cu excepția blocului nou construit, cu 8 nivele, dat în exploatare în februarie 2025, nici un alt bloc nu este administrat de asociații a proprietarilor în condominiu (APC).

La 7 aprilie 2026, o delegație de funcționari se deplasa la Bălți, pentru a inspecta mersul lucrărilor de reabilitare energetică la primul bloc locativ din nordul Republicii Moldova realizate în acest an prin Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM).

Progresul lucrărilor a fost evaluat de către directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), Ion Muntean, și ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Programul guvernamental FEERM dispune de un buget de peste 1,4 miliarde de lei până în 2027 și vizează renovarea a cel puțin 507 mii de metri pătrați de locuințe, dintre care 50% sunt în clădiri rezidențiale multifamiliale. În prezent, CNED colaborează cu 72 de Asociații de Proprietari din Condominiu, dintre care 17 au deja contracte de finanțare. Pentru anul 2026 este planificat un buget de 200 de milioane de lei pentru 44 de APC, dar că CNED a lansat un nou apel pentru APC, în care sunt eligibile blocurile construite după 2005, dacă necesită lucrări de termoizolare, iar asociațiile contribuie cu 10% din costul auditului energetic. Sunt finanțate toate măsurile care reduc consumul de energie sau protejează investițiile, inclusiv instalarea sistemelor fotovoltaice, cu condiția termoizolării clădirii.

Ce prevede proiectul și ce beneficii aduce proprietarilor

Scopul acestui program de finanțare este ca 100 de blocuri locative multietajate din Republica Moldova să-și asigure un consum mai eficient de energie. Sunt deja și primele exemple de blocuri, proprietarii cărora au colaborat cu Centrul Național pentru Energie Durabilă și au implementat proiecte de eficientizare energetică a clădirilor în care locuiesc sau proiectele sunt în derulare.

În prezent, un bloc de locuințe de la Bălți, cu 14 etaje, se află în proces de termoizolare și este dintre așa numitele „cooperative”, construit exclusiv pe banii locatarilor.

Blocul are 53 de apartamente și Conform unui comunicat al Centrului Național de Energie Durabilă, valoarea totală a proiectului este de 5,78 milioane lei. Din această sumă, 4,05 milioane lei sunt acordate sub formă de grant prin produsul de finanțare destinat eficienței energetice a blocurilor locative, acoperind 70% din investiție, iar contribuția locatarilor constituie 30%.

În același timp, familiile vulnerabile energetic beneficiază de compensații de până la 90% din contribuția proprie, prin Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice. Astfel, suportul total oferit de stat ajunge la circa 4,44 milioane lei, iar contribuția efectivă a beneficiarilor este de aproximativ 1,34 milioane lei. Lucrările includ termoizolarea pereților exteriori, intervenție care va genera economii anuale de aproximativ 308 mii lei la facturile de energie și va contribui la îmbunătățirea semnificativă a confortului termic pentru locatari.

Panoul informativ al proiectului. Captură video NewsMaker.

01 / 02

Cum au reușit proprietarii bălțeni să se asocieze pentru acest proiect și cum reacționează la participare

Din 2007, la conducerea asociației de locatari ai blocului cu 14 etaje din Bălți, aflat în proces de termoizolare printr-un parteneriat cu CNED, se află Nina Zaharco, care este și locatara a acestei case. Ea a povestit că până la începerea lucrărilor, a avut loc un audit energetic al clădirii, iar specialiștii au stabilit, de ce fel de lucrări au nevoie locatarii, pentru a avea facturi mai mici la utilități. Adunarea generală a asociației locatarilor a stabilit, că acceptă parteneriatul cu statul în vederea accesării grantului pentru reabilitare termică a clădirii, care este construită cu circa 49 de ani în urmă. Blocul a intrat în reconstrucție recent, iar antreprenorul care a câștigat licitația, la momentul vizitei, deja monta pe un perete vata minerală, iar un alt perete era eliberat de plăcile de polistiren, pe care unii locatari le-au montat în anii precedenți, la fel, cu scopul de a minimiza pierderile de căldură prin pereți. Actualmente, conform noilor standarde în construcție, pe blocuri multietajate nu se permite montarea plăcilor de polistiren expandat.

Nina Zaharco descrie procesul: „Până la începerea lucrărilor, 30% din sume trebuiau plătite, dar nu au achitat toți, lucrările se fac și datorită locatarilor care au achitat fie toată suma, fie mai mult de jumătate. Am avut 403 mii lei pe cont, prima sumă pe care trebuie să o plătim la încheierea contractului. După terminarea lucrărilor, noi trebuie să plătim iar 403 mii lei, apoi mai avem la dispoziție încă un an de zile, ca să se achite toată lumea, să ajungem la 1,34 mln lei”.

Administratoarea adaugă că proprietarii de locuințe vor achita de la 3 la 35 mii lei în calitate de contribuție. Dacă un pensionar are grad de vulnerabilitate 90%, contribuția sa e de 3 mii lei, alții au de achitat 15 mii, sau 20 mii lei, sume care pot fi achitate în rate.

La întrebarea, cât de receptivi au fost locatarii la a adera la acest proiect, Nina Zaharco a spus: „Sunt diferiți, ca într-o familie, fiecare cu părerea lui. Când s-a făcut auditul casei, erau 4 mln și ceva, pe urmă, până au durat aprobările, costurile lucrărilor au crescut la 5 mln și ceva. Primul an, mai multe persoane au avut grad ridicat de vulnerabilitate, iar în al doilea an - unora nu li s-a stabilit grad de vulnerabilitate și deja, și proiectul s-a scumpit cu un milion, astfel că și mărimea contribuției locatarilor a crescut. Dacă se pornea [procesul] mai repede, poate rămâneau prețurile vechi”.

Grigore Cugal, unul dintre locuitorii blocului din Bălți, spune că termoizolarea blocului i se pare un proiect util și din start a fost „pentru” participare. Dl Cugal are, însă, obiecții la felul cum a fost gestionată situația cauzată de scumpirea materialelor de construcție, respectiv, creșterea valorii proiectului și creșterea mărimii contribuției locatarilor. Dânsul s-a așteptat ca Guvernul să acopere diferența dintre primele calcule după auditul energetic și suma finală aprobată spre finanțare de către CNED. Locatarul spune că scumpirea proiectului și scăderea gradului de vulnerabilitate al familiei sale i-a crescut contribuția de la 17 mii lei la 27 de mii de lei, iar unul dintre copiii lui va achita suma de 34,5 mii lei pentru apartamentul din proprietate.

„Costurile s-au schimbat de la calculele inițiale. Locatarii sunt nemulțumiți: dacă au greșit calculele, lasă Guvernul să dea compensația mai mare, nu să pună sumele pe seama noastră. Eu ieri am achitat integral pentru apartamentul meu și al copiilor, pentru ambele apartamente. La o clădire care are 47-50 de ani, este o nevoie de o așa termoizolare. Am plătit contribuția conform gradului de vulnerabilitate, dar e mult. A fost 17 mii lei calculat la început, apoi 27 de mii, iar copiii au plătit - 34,5 mii lei. E foarte mare contribuția, iar unii nu o pot achita. Aș sugera ca pensionarilor să li le pună cel mai mare grad de vulnerabilitate, ca să poată oamenii achita contribuția, să nu fie ulterior atrași în judecată”, spune Cugal.

Nina Zaharco (în prim plan) explică la ce beneficii se așteaptă locuitorii blocului, în urma

01 / 02

Ce șanse au blocurile din or. Criuleni într-un asemenea proiect, susținut de stat, să fie reabilitate?

Conform „pașaportului orașului”, publicat pe pagina web a primăriei Criuleni, în oraș sunt 41 de blocuri de locuit de la două etaje în sus. Fondul locativ multietajat începe aproximativ cu anul 1967, iar cele mai noi construcții cu 5 etaje datează cu mijlocul anilor 80.

În or. Criuleni, cu excepția blocului nou construit, cu 8 nivele, dat în exploatare în februarie 2025, nici un alt bloc nu este administrat de asociații a proprietarilor în condominiu (APC). Prin urmare, criulenenii, dacă nu se asociază în APC, nu pot accesa granturi pentru reabilitarea termică, oricare ar fi lucrările necesare. În aceste condiții, fiecare gospodărie din condominii se asigură individual și se îngrijește cum poate de spațiile comune, cea mai problematică fiind întreținerea acoperișurilor.

„Ne cooperăm, ne sfădim, ne stuchim, umblăm pe la poliție, și facem!” - a răspuns o criuleneancă, care ceva ani în urmă semnala că acoperișul blocului în care stă e deteriorat și apa de ploaie ajungea în locuința ei de la et. 3. Locatara cerea ajutorul primăriei, la care primeau răspuns că „dacă ați avea asociație, am avea temei să vă alocăm o parte din bani!”. Până la urmă, autoritățile intervin, prin a aloca ajutoare individuale din fondul de rezervă, pentru a rezolva probleme comune ale blocurilor de locuințe. „Având asociație, poți beneficia de granturi, de proiecte. Teoretic, da, ar fi de folos, dar la modul practic, depinde cine e administrator, cine e contabil…” - adaugă femeia.

Primul administrator al asociației de locatari ai blocului nou de pe adresa bd. Biruința 20/A, Eugen Rapcea, proprietar de locuință în el, contactat de Est-Curier, spune că asociația a apărut datorită faptului că legislația impune locatarii să constituie asociații pentru a administra proprietatea comună (art. 48, legea nr. 75 din 2015).

„Legislația impune să se formeze la orice bloc nou construit asociație de locatari în condominiu, se pare că era o condiție, ca blocul să fie recepționat... Am convocat o adunare a locatarilor, la care s-a propus și asociația a fost creată prin decizia majorității. Din 112 apartamente, peste 80 proprietari au semnat. La adunare a participat dezvoltatorul care a construit casa, primarul orașului și proprietarii apartamentelor. Asociația a fost înregistrată la Agenția Servicii Publice, are acte și ștampilă, așa cum prevede legea. Deja după înregistrare, am mai convocat o adunare generală și de comun acord a fost stabilită o taxă lunară pentru deservirea blocului și a spațiilor comune, în mărime de 2,5 lei de metru pătrat de suprafață a locuinței, ceea ce, la mărimea locuințelor de acolo, este în medie 100-150 de lei lunar. Din acești bani s-au stabilit salarii administratorului, contabilului, grădinarului și servitoarei, angajați oficial, cu plata taxelor. Mai este consiliul de administrație, dar acelea sunt funcții neremunerate. Blocul e nou, nu sunt mari necesități. Sunt două scări cu șapte etaje, pe care servitoarea le spală cu 3 mii de lei pe lună. Acum nu este mare necesitate, că în toată casa sunt locuite vreo 10 apartamente, adică se face o dată pe săptămână curățenie, dar dacă vor locui mai mulți, va fi nevoie de un alt regim de curățenie”, a spus Eugen Rapcea, la solicitarea redacției. Dumnealui precizează că nu mai este administrator, că a fost înlocuit, între timp, cu altă persoană.

Întrebat, dacă ar încuraja criulenenii să ia în calcul crearea de APC, Eugen Rapcea zice că da, ar încuraja:

„Eu cred că ar fi cazul ca criulenenii să pună în aplicare legea privind APC, pentru că ele sunt de folos, sunt oameni angajați care păstrează curățenia, se întreține fondul locativ, se administrează camere de luat vederi, dacă e cazul. În perioada acelui an, cât am fost administrator, s-au întâmplat cazuri că s-a aruncat gunoi, că ceva s-a deteriorat, dar dacă este o persoană responsabilă, se întrețin în ordine toate lucrurile. Eu am trăit la bloc în Criuleni și știu din realitățile de atunci, că dacă era vorba să facem curățenie, din toată casa ieșeau 2-3 locatari, restul nu se implica. Dar dacă este plătit un grădinar, el are grijă de ordine. În dependență de metrajul locuinței, este 100, peste 100 de lei pe lună și ai măturată curtea, spălat coridorul… Din experiența mea de administrator, nu toți locatarii vor să-și asume această răspundere, mulți sunt indiferenți total, nu vor să se implice, iar unii consideră că dacă au achitat cei 2,5 lei de metru pătrat, pot arunca țigara unde doresc, că va veni cineva să i-o ridice, sau administratorul va sta 24 din 24 paznic la ușă!”.

Unicul bloc din Criuleni, administrat de APC

01 / 03

Ce fel de fond locativ are R. Moldova, și, implicit, or. Criuleni?

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a atras atenția că blocul de locuințe aflat în reabilitare la Bălți este al doilea proiect de acest fel în oraș, finanțat din FEERM, după ce anul trecut un bloc cu 16 etaje a trecut prin aceeași procedură și, în opinia ministrului, a fost un proiect de succes. În primăvara anului 2027, locatarii blocului vor putea povesti despre eficiența acestor lucrări și beneficiile, pe care le vor simți în iarna care urmează.

„O bună parte din blocurile din Republica Moldova, 75-80%, au fost construite în anii 1975-1980 și normele de atunci în construcție nu prevedeau lucrări de eficiență energetică. Noi am rămas cu un fond locativ (rezidențial) foarte învechit, care pierde foarte multă energie. Aceste proiecte sunt foarte importante pentru cetățeni, pentru locatari, pentru că prin aceste lucrări își vor reduce facturile. Pe lângă faptul că materialele folosite, în special, vata minerală, este un material natural care permite respirația pereților, inclusiv pe perioada verii va exista un anumit confort termic. Noi, fiind o țară importatoare de resurse energetice, petroliere, gaze, șocurile externe cetățenii le simt imediat. Da, cu ajutorul partenerilor europeni, am avut un program de compensații, de susținere a cetățenilor, dar cea mai ieftină energie este cea pe care nu o plătim, și astfel de proiecte sunt foarte importante, pentru că ele vor contribui la reducerea facturilor pentru locatari și vor spori confortul termic. Inclusiv pe perioada verii, oamenii se vor simți altfel, în casele lor va fi mai răcoare”, spunea ministrul Energiei, la Bălți.

Recent, după același scenariu, un bloc de locuit din or. Chișinău a demarat lucrări de termoizolare, beneficiind de o subvenție de stat de 70% din costul lucrărilor.

Directorul CNED, Ion Munteanu, a subliniat că instituția pe care o conduce lucrează constant și cu alte asociații de proprietari pentru a iniția proiecte similare prin programul FEERM, astfel încât beneficiarii să se bucure de facturi mai mici la energie, confort sporit în locuințe și clădiri cu un aspect mult mai plăcut.

Ce fel de lucrări finanțează granturile CNED din FEERM?

Blocurile administrate de asociații de proprietari în condominiu (APC) care sunt date în exploatare până în anul 2005, sunt eligibile pentru aplicarea la finanțările Programului de Fondului pentru eficiență energetică în sectorul rezidențial din Moldova (FEERM).

APC trebuie să fie înregistrate legal, să nu aibă restanțe față de bugetul public național și să nu fie afectată de proceduri de insolvabilitate sau lichidare, să dispună de decizia consiliului de administrare și hotărârea adunării generale pentru aplicare la programul de granturi.

Clădirile acceptate pot beneficia de izolare termică a pereților, acoperișului, pardoselii etajului tehnic și subsolului; înlocuire uși și ferestre din locurile de uz comun; instalare sisteme de încălzire/alimentare cu apă caldă menajeră (ACM) cu distribuție orizontală a agentului termic; modernizare/renovare a sistemelor de iluminat pentru locurile de uz comun și teritoriu; modernizarea lifturilor și eficientizarea consumului de energie electrică.

Altă linie de finanțare este destinată instalării colectoarelor solare pentru prepararea ACM; instalarea panourilor fotovoltaice pentru producerea energiei electrice pentru locurile de uz comun, lifturi și iluminat teritoriu; instalarea pompelor de căldură; instalarea stației electrice de încărcare autor de uz comun.

Pe lângă acestea, CNED suportă cheltuielile pentru efectuarea auditului energetic.