Față de anul 2024, indicatorul a crescut cu 0,8 ani atât pentru populația masculină, cât și pentru cea feminină. În anul precedent, speranța de viață era de 67,6 ani pentru bărbați și de 76,4 ani pentru femei, iar media pentru ambele sexe constituia 72 de ani.

Datele statistice arată o creștere generală a speranței de viață în ultimul deceniu, deși evoluția nu a fost constantă.

În 2015, durata medie a vieții era de 69,4 ani, inclusiv 65,3 ani pentru bărbați și 73,7 ani pentru femei. În 2016, media a crescut la 69,9 ani, iar în 2017 a ajuns la 70,8 ani.

În 2018, speranța de viață a scăzut ușor la 70,6 ani, pentru ca în 2019 să urce la 70,9 ani. În anii pandemiei s-a înregistrat o reducere a indicatorului: 69,9 ani în 2020 și 69 de ani în 2021.

Ulterior, speranța de viață a început din nou să crească. În 2022 aceasta a constituit 71,4 ani, în 2023 – 71,8 ani, în 2024 – 72 de ani, iar în 2025 – 72,8 ani.

Rata generală a mortalității a constituit 13,5 decese la o mie de locuitori, fiind cu 0,5 cazuri la o mie de locuitori mai mică decât în anul precedent.

Diferențele dintre sexe rămân însă pronunțate. În cazul bărbaților, rata mortalității a ajuns la 15,5 decese la o mie de locuitori, în timp ce în rândul femeilor aceasta a constituit 11,7 decese la o mie de locuitori.

Datele confirmă menținerea fenomenului de „supramortalitate masculină”, observat și în anii precedenți.

O evoluție pozitivă a fost înregistrată și în cazul mortalității infantile.

În 2025, rata mortalității copiilor cu vârsta de până la un an a scăzut la 9,2 decese la o mie de născuți-vii. În 2024, indicatorul constituia 11,8 decese la o mie de născuți-vii.

Și în cazul deceselor infantile s-a menținut o mortalitate mai ridicată în rândul băieților. Rata a constituit 9,4 decese la o mie de născuți-vii pentru băieți și nouă decese la o mie de născuți-vii pentru fete.

În 2025, femeile au avut o speranță de viață la naștere de 77,2 ani, cu 8,8 ani mai mare decât cea a bărbaților, estimată la 68,4 ani.

Ca și în anii precedenți, speranța de viață a populației feminine a fost mai mare pentru toate grupele de vârstă, comparativ cu speranța de viață a bărbaților de aceleași vârste.

Valorile speranței de viață scad pentru ambele sexe odată cu înaintarea în vârstă. Totuși, femeile păstrează un avantaj pe tot parcursul vieții, chiar dacă, la vârste înaintate, diferența dintre sexe se reduce.

Cea mai accentuată disparitate de gen a fost înregistrată în cazul nou-născuților, unde diferența este de 8,8 ani. Un decalaj semnificativ, de 8,1 ani, se menține și până la grupele de vârstă de 35–39 de ani.

În schimb, în cazul persoanelor cu vârsta de 75 de ani și peste, diferența dintre speranța de viață a bărbaților și cea a femeilor se reduce la 1,4 ani sau mai puțin.

În cazul bărbaților care au împlinit 60 de ani în 2025, speranța medie de viață a fost de încă 16 ani. Pentru femeile de aceeași vârstă, aceasta a constituit încă 21 de ani.

Astfel, un bărbat ajuns la 60 de ani ar putea trăi, în medie, până la aproximativ 76 de ani, iar o femeie – până la aproximativ 81 de ani.

Pentru bărbații care au atins vârsta de 65 de ani, speranța de viață a constituit încă 13,1 ani. În cazul femeilor de aceeași vârstă, aceasta a fost de încă 17 ani.

La vârsta de 85 de ani, diferența dintre sexe este mult mai mică. Un bărbat de această vârstă mai poate trăi, în medie, încă patru ani, în timp ce speranța de viață a unei femei de 85 de ani este de încă 4,4 ani.

Datele pot fi utilizate la planificarea măsurilor din domeniul sănătății, al ocupării forței de muncă, al protecției sociale și al îngrijirii populației.

Speranța de viață la vârste înaintate reflectă inclusiv influența condițiilor de trai asupra numărului de ani pe care o persoană îi mai poate trăi.

Totodată, indicatorul este relevant pentru ajustarea politicilor privind sistemul de pensii și dezvoltarea serviciilor de îngrijire de lungă durată destinate persoanelor vârstnice.