Aţi văzut vre-o dată o fântână cu două căldări sau ciuturi, cum li se mai spune? Am descoperit recent una în s. Mașcăuţi.
Este deosebită prin faptul că valul său este o buturugă întreagă de copac, neobișnuit de lungă, dotat cu un mecanism de blocare și o roată masivă din fier forjat. Lanţul care ţine cele două ciuturi la fel este dublu decât la o fântână obișnuită, și asta ar fi o găselniţă perfectă pentru a economisi puterile celui care scoate apa. Astfel, omul care a venit după o căldare de apă nu muncește de două ori pentru a coborî căldarea în fântână și pentru a o scoate.
Înafară de valul și ciuturile vechi, fântâna este deosebită prin acoperământul pe care i l-au construit oamenii. Această căsuţă din piatră cu pereţi masivi, cu două intrări, îţi dă senzaţia de trăinicie, de grijă pentru izvorul cu apă dătătoare de viaţă, dar și de spirit gospodăresc al celor care i se închină ori de câte ori se apleacă asupra ei.
Primarul satului Mașcăuţi, Valeriu Carţîn, ne-a spus că vechimea fântânii ar fi de cam 100 de ani și este unica de acest fel în sat:
– Fântâna este între-adevăr veche, și datorită acesteia, satul nostru a găzduit echipe de filmare, în trecut, care au filmat episoade pentru filme cunoscute, cum ar fi „Viforul roșu” sau „Troiţa”. Particularitatea fântânii este că e clădită din piatră vreo 10 m de la suprafaţă, iar mai jos, până la cel de-al 47-lea metru, este săpată în piatră. Pe timpuri, această fântână a fost tare solicitată de oameni, că nu era apeduct, chiar se forma rând la ea, iar mecanismul cu două găleți permitea gospodarilor să-și umple mai repede vasele, economisindu-le timpul și puterile. Apropo, din cauza secetei din acest an – probabil, pentru prima dată, fântâna aproape că a secat, nu se umplea găleata. De aceea, localnicii ne-au cerut ajutorul să îi curățăm izvoarele, deja cu mecanisme moderne, lucru pe care vrem să-l realizăm în anul care a venit. Din câte cunosc, este unica fântână publică cu așa lăţime a colacului la noi în sat. Mai sunt și altele, la fel de adânci, dar nu atât de largi, și multe din ele sunt fără capac, dar au colacul înalt.
Elena Ghiluţa, care locuiește în apropierea fântânii, spune că mășcăuţenii au grijă să o vopsească, să o văruiască, dar și să-și supravegheze mai bine copiii, atâta timp cât nu este securizată. Femeia confirmă că se scoate apă ușor, datorită mecanismului cu două căldări, în pofida adâncimii, și chiar ne-a spus că a cărat cândva apă din ea pentru a-și uda zarzavaturile.
Satul Mașcăuţi este doldora de vestigii istorice, și nu degeaba face parte din situl Orheiul Vechi, cel pe care Republica Moldova vrea să-l includă în patrimoniul UNESCO. Rămâne ca sătenii, împreună cu administraţia publică, să-și caute locul în rutele turistice, pentru că la sigur, au cu ce.
S. Cernov
